Les Hayman, ambasador SAP: România are nevoie de modele de management (VIDEO)

Mihaela Filip, Business Standard: Vedem deja ceva semne de revenire a economiei în unele ţări, unii sunt din ce în ce mai optimişti în privinţa revenirii pe creştere. Care credeţi că ar trebui să fie elementul cheie pe care o companie ar trebui să se concentreze atunci când îşi contruieşte strategia de ieşire din recesiune?

Les Hayman, ambasador SAP: "În primul rând ar trebui să presupunem că revenirea aceasta este reală. E interesant că cele mai multe dintre ţările care vorbesc despre o revenire şi unde guvernele susţin că recesiunea este pe sfârşite, sunt în general ţările în care urmează să aibă loc alegeri. Ca în Marea Britanie, spre exemplu, unde Guvernul spune că economia a revenit pe creştere. Nu sunt sigur că lucrurile stau chiar aşa. E adevărat, vedem câteva semne slabe de revenire. În trimestrul trecut Franţa, Germania, chiar Noua Zeelandă au înregistrat mici creşteri, dar nu sunt sigur că putem vorbi despre o revenire."

MF: Credeţi că firmele pot face greşeli în contruirea unei strategii de revenire? Este acest ton optimist o greşeală?

LH: "Cred că o atitudine precaută de optimism este un lucru bun. În acest moment aş spune că cel mai potrivit ar fi un optimism precaut. Nu este în mod necesar o greşeală, depinde cum reacţionează oamenii. Nu este momentul ca firmele să se grăbească să angajeze mai mulţi oameni. Urmează o perioadă de pregătire pentru următorii unu, doi ani, în care preocuparea companiilor ar trebui să fie cum să-şi crească productivitatea şi nicidecum să-şi facă planul să angajeze cu 10-15-20% mai mulţi oameni. Aceste lucruri sunt critice indiferent de momentul crizei. Companiile ar trebui să caute modalităţi prin care să fie mai productive, să crească performanţa angajaţilor, să folosească la maxim resursele, liniile de producţie, canalele de distribuţie, să se apropie de clienţi, să crească loialitatea acestora şi să-şi contruiască legături care să le permită să crească".

MF: Îmi amintesc că anul trecut aţi spus că băncile sunt una dintre părţile responsabile pentru criza economică în care suntem. Şi că bancherii ar trebui să plătească pentru dezastrul creat şi pentru că au adus economia mondială în genunchi. Credeţi că acest sistem a fost îndeajuns de zguduit până acum?

LH: Cred că încă este zguduit. Guvernele încep să introducă reglementări, dar nu sunt sigur că rezolvarea problemei sectorului bancar stă în reglementarea bonusurilor. Cred că problema a fost că existau prea mulţi bani în piaţă, companiile au tot crescut până când business-ul nu a mai putut fi gestionat cum trebuie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu o mare parte din bănci. Dimensiunea lor a depăşit competenţa şi abilităţile managementului. Sistemul bancar a fost zguduit şi cred că va fi în continuare zguduit. Şi nu e nimic rău în asta".

Urmăreşte integral interviul pe Money WebTV