Leul slăbește după alegeri: efecte directe în buzunarele românilor

După turul întâi al alegerilor prezidențiale, leul a suferit o depreciere semnificativă în raport cu euro și dolarul.

Potrivit unor analiști financiari, această evoluție ar fi influențată de faptul că cele mai multe voturi s-au îndreptat către un candidat perceput ca fiind izolaționist. Indiferent de cauză, efectele încep deja să se vadă în economia de zi cu zi.

Această tendință fusese anticipată încă din luna februarie de guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, care avertiza că România se apropie de momentul în care un euro va depăși pragul psihologic de 5 lei.

BNR a încercat să tempereze această evoluție, intervenind pe piață și cheltuind aproximativ două miliarde de lei în doar două zile pentru a susține leul. Cu toate acestea, banca centrală a decis ulterior să nu mai consume din rezervele limitate pentru o cauză considerată deja pierdută.

Situația politică incertă – cu un președinte, un premier și un guvern interimari – a contribuit la pierderea încrederii în stabilitatea economică, ceea ce a alimentat și mai mult presiunea asupra monedei naționale. Depășirea pragului de 5 lei pentru un euro are deja consecințe vizibile: au crescut ratele la credite, chiriile și prețurile unor produse, în special cele de import.

Dobânzile scad în Europa, dar presiunea internă rămâne

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus dobânda de politică monetară de șapte ori din iunie 2024, câte un sfert de punct procentual la fiecare ajustare. Dobânda pentru facilitatea de depozit a ajuns acum la 2,25%. Deși în zona euro dobânzile scad, presiunea pe economia românească nu pare să se diminueze, mai ales în contextul instabilității politice și al slăbirii leului.

Mugur Isărescu atrăgea atenția, încă din urmă cu o lună, asupra transformărilor majore prin care trece economia globală:

„Crizele succesive, tensiunile geopolitice, fragmentarea economică, dar și avansul rapid al inteligenței artificiale și digitalizării schimbă fundamental regulile jocului. În fața acestor provocări, este esențial să luăm decizii corecte, atât la nivel individual, cât și instituțional.”

Guvernatorul sublinia și importanța educației financiare:

„O societate bine informată poate gestiona mai eficient veniturile, economiile și investițiile. Educația financiară contribuie la reziliența în fața crizelor și la menținerea stabilității economice.”