Leul taie competitivitatea industriei nationale

In acest context, la sfarsitul anului 2006, exportul industriei usoare reprezenta mai putin de 20% din total export, in timp ce ponderea exportului de produse ale industriei constructiilor de masini depasea 30%. Dupa primul trimestru, ponderea industriei usoare a coborat sub 15%, in timp ce indus­tria constructoare de masini a ajuns aproape la 40% din total exporturi. De fapt, aceasta reprezinta singura grupa de produse ­unde dinamica exporturilor o devanseaza pe cea a importurilor.

Pe langa efectele negative ale aprecierii monedei nationale in raport cu euro, producatorii s-au vazut pusi in fata unei concurente serioase, prin eliminarea tuturor protectiilor tarifare. “De la 1 ianuarie 2007, Romania a fost obligata sa adopte sistemul vamal al Uniunii Europene, mult mai putin restrictive fata de importurile extracomunitare. Cel mai mult, acest fapt s-a vazut in sectorul industriei textile si a confectiilor, presiunea facuta de bunurile importate din China provocand reducerea productiei interne”, spune Cristian Parvan, secretar general al AOAR. Industria textila si a confecti­ilor este marea perdanta. Exporturile de materiale textile si articole din acestea, situate pe locul trei in topul exporturilor, au inregis­trat o scadere cu 9,7% la valori exprimate in lei (4,7% la valori exprimate in euro) comparativ cu perioada corespunzatoare a anului 2006. Ponderea acestui sector s-a redus la 14,3% din total exporturi, la doar un punct procentual diferenta fata de mijloacele de transport, care au urcat spectaculos la 13,2%. Importurile de textile si confectii au crescut cu 12,6% in primul trimestru al acestui an, in timp ce exporturile s-au redus cu 5%. Aceasta denota scaderea pon­derii productiei in system lohn si cresterea importurilor de obiecte de imbracaminte, din China in special. Pierderile estimate de Maria Grappini, presedinta patronatului de ramura, Fepaius, pentru primul trimestru al acestui an, este de cel putin 6%. Aceste pierderi sunt provocate de aprecierea monedei natio­nale, risc fata de care exportatorii nu si-au luat masuri de asigurare.

Analizand structura importurilor, se constata ca o pondere importanta detin, in continuare, bunurile de capital si materiile prime si materialele necesare aprovizionarii industriei.

Trebuie remarcata sectiunea metale comune si articole din acestea, cu o pondere de 11,2% in total importuri, care a inregistrat o crestere cu 61,6% la valori exprimate in lei (70,2% la valori exprimate in euro) fata de perioada corespunzatoare din anul 2006. Explozia importurilor de produse metalurgice se explica, in opinia secretarului general AOAR, prin incapacitatea producatorilor interni de a satisface cererile venite din partea investitorilor. “Cei de la Saint Gobans, de exemplu, au fost nevoiti sa importe intreaga cantitate de profile metalice necesara constructiei fabricii de sticla, din Polonia si Portugalia, cu toate ca investitia este la cateva sute de metri departare de combinatul siderurgic Siderca. Otelul beton se importa in cea mai mare parte din Ucraina, deoarece Silcotub, producator traditional, foloseste exclusiv tagla pentru fabricarea de tevi”, explica Cristi Parvan.

Din punct de vedere al orientarii comertului exterior romanesc, ne apropiem de tarile care au aderat in primul val la UE. Trebuie subliniat gradul ridicat de convergenta al importurilor tarilor care au aderat in anul 2004 la UE in comparatie cu Romania, care la nivelul anului 2005 importa din UE numai 62,2% din importurile totale. In primele patru luni de dupa aderare, importurile au cunoscut o crestere cu peste 10% fata de anul 2005, atingand un nivel apropiat de cel al tarilor care devenisera membre in 2004. Se observa mentinerea gradului de dependenta al economiei; gradul de acoperire al importurilor CIF prin exporturi este de 62,5%, cu 5,9 puncte procentuale sub cel inregistrat in aceeasi perioada a anului 2006.

In concluzie, atat dezvoltarea economica, urmare a amplului proces investitional, cat si cresterea veniturilor populatiei schimba din ce in ce mai pronuntat din punct de vedere cantitativ si calitativ activitatea de comert exterior.