In urma incheierii unui acord stand-by cu FMI, aproximativ 12 mld. euro, adica doua treimi dintr-un pachet total de 19 mld. euro, ar urma sa intre in vistieria bancii centrale, bani la care se poate apela pentru stabilizarea cursului de schimb leu/euro, potrivit ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. Cealalta treime vine la Finante, in conturile Trezoreriei, pe de o parte, pentru a merge la banci, in relansarea creditarii, care acum “fie e blocata, fie prea scumpa”, dupa cum a subliniat premierul Emil Boc, iar o alta parte va merge in finantarea deficitului bugetar intr-un an in care Guvernul si-a propus sa cheltuiasca 10 mld. euro numai in infrastructura publica.
Circa 4-5 mld. euro urmeaza sa vina de la Uniunea Europeana in conturile Trezoriei. La acestea se adauga inca 2 mld. euro, din care unul va proveni de la Banca Mondiala, iar diferenta vine de la institutii precum BERD, respectiv BEI. “Suma despre care s-a discutat (cu UE si FMI - n.red.) este de vreo 19 miliarde euro”, din care doar patru miliarde euro vor sprijini activitati guvernamentale, restul avand rol de rezerva, a spus Berceanu la finele saptamanii trecute, la Craiova. “La Guvern, pentru sprijinul unor activitati guvernamentale sunt patru miliarde. Acesti bani urmeaza sa intre in niste programe, incetul cu incetul, si dupa aceea sa fie rambursati. In rest, sunt vreo 12 miliarde care, de fapt, sunt pusi la dispozitia BNR si care, practic, nu sunt cheltuiti, sunt un fel de rezerva a BNR”, a explicat ministrul Transporturilor. Acesta a adaugat ca mai este un fond de vreo doua miliarde care, de asemenea, nu se cheltuieste. “Sunt niste bani care sunt pusi la dispozitie printr-o alta modalitate si sunt niste bani care nu neaparat intra intr-un circuit economic”, a mai spus Berceanu. In ceea ce priveste conditionalitatile impuse de institutiile financiare internationale, acestea sunt mult mai flexibile decat in cazul Ungariei si Letoniei, spun surse guvernamentale. “Masurile care prevad reduceri ale unor cheltuieli si cresteri de venituri bugetare, conform politicii deja anuntate de Guvern, vor fi luate gradual, pe o perioada cuprinsa intre trei-sase ani, pe baza unui plan strategic cu masuri clare de ajustari graduale ale economiei”, au declarat, ieri, surse guvernamentale, la finalul discutiilor dintre premierul Emil Boc si ministri pe tema imprumutului, citate de Mediafax.
Aceleasi surse adauga ca aceste masuri pentru reducerea cheltuielilor si cresterea veniturilor vor fi aplicate gradual, intr-un interval de trei-sase ani, fara sa fie diminuate salariile de baza si pensiile.
Momentul in care Romania va bate palma oficial cu FMI si cu UE pentru un imprumut este tot mai aproape, demersurile in acest sens urmand sa fie incheiate pana la sfarsitul lunii, a declarat pentru Business Standard Theodor Stolojan, prim-vicepresedinte al partidului PDL aflat la guvernare. “Demersurile acestui acord se vor finaliza rapid. Pana la sfarsitul lunii, va fi incheiat. Banii ar urma sa fie atrasi in doi ani. In ceea ce priveste perioada de gratie vehiculata, de cinci ani, ramane de vazut daca aceasta va fi agreata de Fond”, a precizat Stolojan. “Trezoreria primeste acesti bani, ii vinde in piata sau la BNR si obtine lei. Astfel, nu se mai imprumuta direct de pe piata, de la banci, si nu lasa sectorul privat fara bani, in conditiile in care lichiditatea este oricum putina”, a explicat Stolojan. FMI a prezentat saptamana trecuta oficialilor romani o previziune destul de sumbra pentru acest an in Romania, estimand o contractie a PIB de 4% si un deficit bugetar de 4,7%, contrazicand astfel estimarile de crestere economica de 2,5% ale Ministerului de Finante. De asemenea, surse citate de Mediafax au declarat ca reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, le-a spus participantilor la sedinta Comitetului Executiv National al PSD, saptamana trecuta, ca Romania va imprumuta aproximativ 1 mld. euro de la BM, bani ce vor fi utilizati pentru finantarea deficitului bugetar. Totodata, premierul Emil Boc a anuntat ieri, la finalul sedintei Comitetului Interministerial privind asigurarea finantarii, ca imprumutul pe care Romania urmeaza sa-l contracteze are doar un caracter preventiv, in conditiile in care “nu avem nevoie disperata de acesti bani”. “Suntem in discutie cu Comisia Europeana, cu FMI, cu Banca Mondiala, cu BEI, cu BERD pentru contractarea unui imprumut, in vederea sustinerii deficitului bugetar si activitatii economice, si vreau sa spun din start ca incheierea unui asemenea acord are un caracter preventiv. Urmarim sa limitam efectele negative ale crizei”, a spus ieri Emil Boc. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat vineri, la Suceava, ca modul “realist” in care actualul Guvern a construit bugetul de stat a determinat “o negociere lejera” cu FMI, care nu a mai fost atat de “rigid” cum a fost la negocierile celorlalte acorduri. Videanu a spus, intr-o conferinta de presa, ca, in ultimii ani, s-au facut mari greseli de programare bugetara, aratand ca au fost programate venituri de 37% din PIB, desi se stia ca niciodata nu au fost venituri mai mari de 30,5%. Potrivit lui Videanu, FMI si reprezentantii CE au felicitat MFP pentru modul realist si responsabil in care au construit bugetul. Delegatia FMI, aflata la Bucuresti pentru negocierea pachetului financiar destinat Romaniei, se va intalni joi, 26 martie, la Viena, cu presedintii grupurilor-mama ale primelor zece banci straine din Romania, pentru a obtine un acord referitor la faptul ca vor continua sa sustina piata locala, au declarat surse bancare.
