La reuniunea din acest sfârşit de săptămână, din sudul Marii Britanii, miniştrii de Finanţe din statele dezvoltate şi în curs de dezvoltare G20 vor avea o agendă încărcată de problemele crizei globale. Mai multă putere pentru Fondul monetar internaţional, pachete de stimulare a economiilor, curăţarea băncilor de activele toxice. Pe agendă figurează şi secretul bancar, una dintre puţinele chestiuni asupra căreia statele membre ale G20 par să fie de acord.
Mai precis, acestea vor să pună capăt secretului bancar şi să întocmească o listă neagră a statelor care refuză să se conformeze. Argumentul lor? Secretul bancar pune şi mai mult în pericol stabilitatea economiei globale. La fel şi paradisurile fiscale. Marea Britanie, Statele Unite, Germania, toate marile puteri s-au aliat în această chestiune şi arată cu degetul, în primul rând, către Elveţia pe care o ameninţă cu includerea pe lista OECD a statelor care refuză să coopereze în această chestiune. Ţările incluse pe această listă sunt dezavantajate în relaţiile de cooperare internaţională.
Elveţia a simţit presiunea şi s-a declarat dispusă să facă unele concesii pe tema secretului bancar, ceea ce e deja foate mult pentru o ţară a cărei istorie se identifică cu secretul bancar. Pe aceeaşi listă neagră ar mai putea fi incluse Austria, Luxemburg şi Caraibe. Liechtenstein, Andora şi Monaco se află deja pe această listă a OECD.
Chiar dacă există voinţa politică pentru a lupta împotriva secretului bancar şi a paradisurilor fiscale, miile de miliarde de dolari ascunse în conturi off-shore câtăresc şi ele destul de greu. Conform organizaţiei pentru cooperare economică şi dezvoltare OECD, aproximativ 7 trilioane de dolari sunt plasate în paradisuri fiscale pentru a eluda taxele sau instabilitatea politică. În aceste condiţii, reforma sistemului financiar global dorită de statele G20 se anunţă o misiune dificilă.
