Analistii si politicienii vad in acest eveniment institutionalizarea unui compromis necesar. “Nu putem spune, desigur, ca tratatul este perfect”, a recunoscut, de altfel, chiar presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Respingerea din 2005 a Tratatului Constitutional in cele doua tari a acutizat criza institutionala a Uniunii Europene, fortata sa gaseasca solutii cat mai rapide la probleme precum guvernarea comuna postextindere si presiunea globalizarii. Tratatul de Reforma propune, printre altele, instituirea unui presedinte al consiliului, cu mandat de doi ani si jumatate, inlocuind sistemul prin care statele membre preluau pentru sase luni aceasta functie, o noua comisie, cu un numar mai mic de comisari decat cel al statelor membre, precum si eliminarea in anumite zone a deciziei politice a dreptului de veto, exercitat de state. Uniunea va capata, de asemenea, o voce distincta pe plan extern, prin “contopirea” functiilor de Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si a celei de Comisar pentru Afaceri Externe.
Istoria Tratatului
- 29 octombrie 2004 Semnarea la Roma a Tratatului Constitutional European (TCE), precursorul Tratatului de Reforma al Uniunii Europene
- 2005 TCE este respins, ca urmare a votului negativ inregistrat in urma referendumurilor din Franta si din Olanda
- 23 iunie 2007 Membrii UE cad de acord asupra mandatului detaliat al unei conferinte interguvernamentale asupra reformei institutionale
- 24 iulie 2007 Presedintia portugheza a Uniunii Europene deschide conferinta interguvernamentala
- 18-19 octombrie 2007 Sefii statelor membre ale Uniunii Europene isi dau acordul asupra termenilor Tratatului de Reforma
- 13 decembrie 2007 Semnarea noului Tratat de Reforma (tratatul de la Lisabona)
- februarie 2008 Parlamentul European se va intalni pentru a aproba Tratatul de Reforma
- 1 ianuarie 2009 Data de la care Tratatul de Reforma va intra in vigoare daca va fi ratificat de toate cele 27 de state membre ale UE
