La Bruxelles se discută la nivel înalt despre scumpirea petrolului şi măsurile ce trebuie luate pentru a diminua impactul asupra populaţiei. Chiar dacă majoritatea părerilor sunt împărţite există şi un consens la nivel european, trebuie evitate intervenţiile politice precum şi impunerea de taxe care distorsionează concurenţa. Asta pentru că asemenea măsuri ar submina eforturile companiilor şi consumatorilor de a se adapta la preţurile ridicate din domeniul energiei.

Mai multe state membre au venit cu diverse propuneri însă până acum nu s-a ajuns la un consens. Franţa a sugerat plafonarea taxei pe valoare adăugată la produse petroliere, în timp ce Italia are în vedere taxe mai mari pe profiturile companiilor petroliere. La rândul său Austria doreşte ca Uniunea Europeană să taxeze speculaţiile de pe pieţele de mărfuri.

Îngrijorarea autorităţilor la nivel mondial cu privire la scumpirea ţiţeiului a crescut tot mai mult după ce preţul petrolului s-a triplat în decursul unui singur an, de la 48 de dolari la peste 130 de dolari pe baril. Această situaţie provoacă nemulţumirea cetăţenilor nu numai în Europa ci şi în întreaga lume. Fermierii spanioli au organizat un marş de protest, camionagii israelieni au blocat traficul iar studenţii din Nepal au aruncat cu pietre în maşini, din cauza creşterii preţurilor la carburant şi a inflaţiei care afectează economiile.

În Statele Unite, statistica guvernamentală arată că deja americanii au început să-şi folosească tot mai puţin maşinile personale şi recurg la transportul în comun. În Grecia, costurile de întreţinere au devenit principala îngrijorare înlocuind problema şomajului. Aici transportatorii plătesc cu 13 la sută mai mult pe carburant decât în urmă cu un an, iar carburanţii utilizaţi pentru încălzire s-au scumpit cu 38 de procente. Aproximativ 2.000 de greci au protestat faţă de creşterea preţurilor şi au cerut implicare din partea Guvernului.