Români, liberi la țuică! imita de țuică în gospodării crește semnificativ.

Începând cu 2025, gospodăriile românilor vor putea produce până la 150 de litri de țuică scutită de accize anual. Limita actuală este de 50 de litri. Noua măsură vine în sprijinul tradiției românești de producere a băuturilor alcoolice din fructe.

Majorare de la 50 la 150 litri: o decizie pentru tradiție și bună dispoziție

O nouă propunere legislativă prevede majorarea plafonului scutit de accize pentru alcoolul produs în gospodării, cu 100 de litri anual. Această schimbare, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025, reflectă o recunoaștere a rolului țuicii și pălincii în viața de zi cu zi a românilor. Potrivit inițiatorilor proiectului, limita actuală de 50 de litri a fost considerată „mult prea mică” pentru a satisface necesitățile sociale.

Codul fiscal în vigoare scutește în prezent de la plata accizelor alcoolul din fructe. Licori consumate de persoana fizică, membrii familiei acesteia sau de către musafiri. Cu condiția ca alcoolul să fie obținut din fructe cultivate în gospodărie și să nu fie destinat vânzării. Noua reglementare va permite o producție mai generoasă de țuică, păstrând totodată aceste reguli stricte.

Țuica, spiritul românesc distilat de-alungul secolelor

Țuica, această licoare binecunoscută obținută prin fermentarea și distilarea prunelor, este mai mult decât o băutură. Este o parte esențială a culturii și identității românești. Din vremuri străvechi, țuica a fost nelipsită de la mesele festive, sărbători, muncile câmpului, dar și de la momentele grele. Un adevărat simbol național, țuica s-a afirmat ca băutura preferată a românilor, în special în Ardeal.

Prima atestare documentară a țuicii datează din 1386, în Bistrița, sub numele de „cujka” într-un document maghiar de percepție fiscală. De-a lungul anilor, satele românești și-au păstrat tradiția de a distila țuica în gospodării, în cazane speciale. Iar această practică este și astăzi o sursă de mândrie și continuitate culturală.

Noua măsură, sprijin pentru producția tradițională

Noua măsură legislativă vine ca o încurajare a gospodăriilor să-și continue tradițiile, oferind în același timp un ajutor economic. În multe regiuni ale României, țuica este produsă de generații întregi, cu rețete de

transmise din tată în fiu. Zone precum Maramureș, Ardeal sau Muntenia sunt recunoscute pentru producția de țuică. Multe familii depind de acest meșteșug pentru a-și susține veniturile.

Cu o producție de prune situându-se printre cele mai mari din lume, România este bine poziționată pentru a profita de această schimbare legislativă. Țuica de Turț (Mramureș), o marcă tradițională recunoscută. Sau cea de Bistrița, cu o vechime atestată de peste șase secole, sunt exemple emblematice.