Gheorghe Bălăşoiu este în schimb astăzi vedetă, vedetă pentru că statul român îi plăteşte o PENSIE de aproximativ 12.000 de euro lunar, din care mai bine de 11.000 provin din taxele celorlalţi contribuabili care muncesc pe brânci pentru a-şi plăti facturile. Pensionarul special a cotizat de-a lungul vieţii doar pentru o pensie de 3.600 de lei, dar Parlamentul a decis că noi toţi trebuie să-i mai dăm încă 11.000 de euro de la noi din buzunare. De ce? O întrebare, la care oricât ai căuta variante de răspuns, nu o poţi face fără un ceai de tei. Aşa că beţi un ceai şi citiţi mai departe.   Alexandru Oproiu este unul dintre cei mai renumiţi medici din România. El este un alt special, dar în sens invers. După 47 de ani de învăţământ, 24 de ani în care a fost director al Institutului Fundeni şi 3.890 zile de gardă, după ce a salvat mii de vieţi, în anul 2000 s-a pensionat cu 440 de lei pe lună (mai puţin de 100 de euro). Să se înţeleagă clar că n-am uitat niciun zero.  
Despre doctorul Oproiu am auzit mulţi şi înainte şi după pensie, despre domnul Bălăşoiu doar acum. Cei doi reprezintă perfect paradoxul în care se zbate statul român reprezentat de guvernanţi şi parlamentari.   Pensiile speciale pentru angajații din instituțiile militarizate au fost stabilite prin Legea 164/2001, adoptată de un Parlament controlat de vechiul PDSR, actualul PSD. Începând cu anul 2016, este în vigoare Legea 223/2015, care a fost dată de guvernarea Ponta. Prin această lege, începând cu data de 1 ianuarie 2016, sistemul de pensii militare de stat nu mai face parte din sistemul public de pensii. „Curtea Constituțională a stabilit în 2010 că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului, care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat. Cu zece ani înainte, Decizia Curţii Constituţionale nr. 20/2 februarie 2000 a statuat că pensia de serviciu constituie «o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale». Acordarea acestui supliment a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“, se arată într-o analiză efectuată de consilierul juridic Marius Ionescu.   Articolul integral pe CAPITAL