Liviu Voinea: Este posibil ca BNR să fi intervenit în cursul valutar prin intermediul altor bănci

Analistul consideră însă că deprecierea leului era previzibilă iar scăderea valorii monedei este o consecinţă normală a aprecierii din vară. "De obicei apare o depreciere mai mare, mai bruscă, după o apreciere exagerată cum a avut leul în vară. Este vorba de ceea ce se numeşte efectul de overshooting.", mai spune Voinea. De asemenea, directorul GEA crede că apropierea euro de maximul de 3,7 RON înregistrată în cursul zilei de azi poate fi pusă şi pe seama speculatorilor. " Poate a vrut cineva să testeze, să vadă dacă euro se poate cumpăra şi la acest preţ, pentru a observa reacţia BNR, dacă intervine pe piaţă sau nu. Însă nici banca centrală nu poate lăsa euro să crească foarte mult, deoarece favorizează creşterea inflaţiei", mai susţine Voinea care aseamănă perioada actuală cu evoluţia leului de la sfârşitul lui 1996.

Şi Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, susţine acelaşi punct de vedere. " Mă aşteptam să se întâmple ceva. BNR a intervenit printr-o bancă locală sau străină şi a dus cursul mai jos, cel mai probabil". Dumitru nu crede însă că evoluţia monedei europene în raport cu alte valute ar putea influenţa cursul euro-leu şi nu crede că investitorii străini ar fi putut interveni pentru o marcare a profitului. "Banca Naţională este un jucător foarte mare. Jucătorii de pe piaţa internaţională nu îşi permit să joace miliarde de euro pe o piaţă ca România, au nişte proceduri de risc. Există într-adevăr cazuri în care unii s-au ambţionat contra băncii centrale, însă foarte rare", susţine Dumitru.

"Intrăm într-un cerc vicios. Scăderea leului duce automat la o inflaţie mai mare, deci putem să afirmăm că majorările salariale s-au mâncat deja", spune analistul, care prevede şi o creştere pe piaţa creditelor. "E firesc când se produce o fluctuaţie de curs, venitul disponibil să aibă de suferit. Am putea avea o situaţie în care venitul disponibil să fie mai mic, deci o necesitate de creditare mai mare, din cauza scăderii puterii de cumpărare". Nici cei ce muncesc în alte ţări şi vor reveni în România cu ocazia sărbătorilor nu vor aduce mari schimbări în fluctuaţiile monedei, susţine analistul.

Voinea nu crede însă că BNR ar putea interveni în mod direct asupra fluctuaţiilor. "Reformele structurale nu se fac peste noapte. O dobândă mai mică sau mai mare nu poate duce la mari schimbări", susţine analistul, care prevede o creşetere mai mică a PIB-ului pe trimestrul al treilea faţă de primele şase aluni ale anului, de 5,2%. Nici investitorii nu vor mai avea la fel de multă încredere în România, mai spune Voinea, care pune situaţia pe seama unui efect de turmă. "Investitorii speculativi se uită mai sceptic către România. Există un efect de turmă, dacă unul se retrage, vor pleca toţi. Nu neapărat pentru că ar întrevedea un pericol, ci deoarece aceştia presupun că cel care a plecat are mai multe informaţii."

O inflaţie anualizată mai mică pentru noiembrie faţă de luna trecută nu are însă nici o justificare pentru directorul GEA, care prevede o inflaţie peste 6% în următoarele luni şi nu crede că ţinta de 3,8% pentru 2008 va putea fi atinsă. "Anul următor ar putea fi totuşi în pericol, inflaţia va fi greu de scăzut sub 5% din cauza unor cheltuieli publice mai mari". De asemenea, Voinea crede însă că cel mai dificil an va fi 2009, când, pe lângă o majorare a pensiilor şi a salariilor, ne vom confrunta şi cu o creştere a datoriei publice.