Cererea de gaz în ţările europene va fi acoperită în totalitate joi, când sistemele de distribuţie vor redeveni complet operaţionale.
Macedonia a aşteptat cu sufletul la gură reluarea livrărilor, suspendate în 6 ianuarie. De atunci, 26 de companii şi mai multe termocentrale din Skopje au apelat la combustibil alternativ pentru a funcţiona. Iar două şi-au oprit producţia.
Bosnia primeşte şi ea gaz, prin Ucraina, de la ora 9, ora României. Această ţară a anulat, un contract încheiat, de urgenţă, cu societatea germană E.ON, pentru depăşirea crizei. O treime din populaţia din Sarajevo a fost privată de căldură în primele zile de la sistarea livrărilor.
În Polonia, gazele ajung printr-un terminal aflat la graniţa cu Ucraina. Polonia a fost relativ la adăpost de criza gazelor, pentru că a primit 84% din volumul importat din Rusia prin reţeaua din Belarus.
Alte două ţări răsuflă şi ele uşurate. Serbia primeşte din nou cantitatea normală de gaz rusesc, adică 10 milioane de metri cubi pe zi. Până la reluarea livrărilor, această ţară s-a aprovizionat din Ungaria şi Germania.
Turcia speră să primească tot 40 de milioane de metri cubi de gaz pe zi via Ucraina. Ankara a resimţit destul de puţin criza graţie unui gazoduct ce o aprovizionează din Iran şi suplimentării livrărilor ruseşti prin conducta Blue Stream.
Vanele gazoductelor spre Europa au fost redeschise marţi de Rusia si Ucraina după divergenţele pe tema preţului gazelor de import şi a unei datorii către Moscova. Aceast ultim conflict a determinat Comisia Europeană să facă noi planuri cu privire la strategia pentru securitate energetică.
