Obligaţiile privind protecţia datelor cu caracter personal par a fi însuşite mai degrabă de către micii agenţi economici la care ajung astfel de date decât  de importante instituţii ale statului precum Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Pedro Cruz Villalon,  afirmă în concluzii trase recent în “cazul Bara (Smaranda Bara, avocat clujean – n.red.) contra CNAS, preşedintele CNAS şi ANAF“ că România nu a respectat obligaţiile ce îi revin din Directiva 95/46/CE – Protecția persoanelor fizice, în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal. Pentru clarificarea obligaţiilor ce revin ANAF şi CNAS, în cadrul procesului intentat de Smaranda Bara, Curtea de Apel Cluj a solicitat CJUE interpretări ale Directivei 95 şi a obligaţiilor ce decurg din aceasta.
Cu începere din 2007,  ANAF a furnizat CNAS diferite informaţii privind contribuabilii, folosite de Casă la stabilirea unor obligaţii de plată. La câţiva ani de la semnarea protocolului, avocaţii clujeni s-au trezit că trebuie să plătească CNAS contribuţii de sănătate însoţite de  penalităţi şi dobânzi, cu toate că ei contribuiau la propria lor Casă de Sănătate. Ceea ce este ilegal, spune avocatul general al CJUE, Pedro Cruz Villalon, este faptul că contribuabilii nu au fost informaţi că datele lor au ajuns de la Fisc la CNAS. Directiva menţionată permite excepţii de la obligativitatea informării contribuabililor doar pe baza unor  „măsuri legislative“ şi aceasta doar pentru a fi protejate securitatea statului, apărarea, siguranţa publică, interesele economice naţionale. Nefiind publicat în Monitorul Oficial, protocolul în cauză nu poate fi considerat „măsura legislativă“ cerută de directiva europeană, au acuzat avocaţii nemulţumiţi ce au deschis  proces. „Considerăm că (…) Directiva 95/46 trebuie interpretată în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal (protocolul ANAF-CNAS), care permite unei instituții publice a unui stat membru să prelucreze datele cu caracter personal care i-au fost transmise de o altă instituție publică, în special datele privind veniturile persoanelor vizate, fără ca acestea din urmă să fi fost informate în prealabil cu privire la transmitere și cu privire la prelucrare“, spune avocatul general al CJUE. „Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) aveau obligaţia de a informa persoanele ce realizează venituri din activităţi independente asupra faptului că datele lor personale de natură fiscală au fost transmise şi urmează să fie prelucrate“, explică avocatul clujean Cosmin Costaş situaţia.   mai multe, pe romanialibera.ro