Am avut inflatie de aproape 7% la finele anului trecut. Care sunt previziunile pentru acest an?
Este un element care nu este specific doar Romaniei. Toate tarile din regiune au suferit din cauza inflatiei. Cel mai bun exemplu pentru Romania este Cehia, care a ajuns de la unu si ceva inflatie la peste 5%, ceea ce este enorm pentru o economie care era data ca exemplu pentru noi. De asemenea, in zona euro, inflatia a fost de peste 3%, ceea ce inseamna ratarea inflatiei cu peste 50%. Deci, cumva, inflatia a afectat intreaga Europa. Aici sunt mai multi factori: suntem meteo dependenti. Este important sa avem un an agricol bun.
Este important sa avem un an agricol bun, intr-adevar. Totusi, in acest sector persista multe probleme, cum ar fi cea a fondurilor europene pentru agricultura. Si ar putea avea impact, in continuare, si in acest an.
Si fara aceste fonduri, anul agricol va fi unul mai bun. Daca mai adaugam si aceste fonduri, daca le putem absorbi, cred ca anul agricol se va indrepta spre un an exceptional. Nicio tara nu a absorbit aceste fonduri in intregime in primii ani, Cehia a avut circa 10%, Polonia, la fel. In plus, cred ca vom vedea si alte programe si fonduri pentru agricultura in afara celor europene. Cred ca vor mai veni fonduri de la buget pentru agricultura, cum este, de exemplu, programul Fermierul. Mai rau de 2007 nu se poate. Vor veni, pe viitor, niste subventii de la UE pentru detinerea de teren, nu doar fonduri structurale pentru agricultura. Vor fi mai multe masuri pentru stimularea agriculturii. De exemplu, UE a eliminat taxele la importurile de produse agricole. Inseamna ca si-a dat seama ca are o problema interna si atunci evident ca va fi interesata sa stimuleze agricultura Romaniei decat sa importe produse agricole din afara.
Daca vom avea un an agricol bun, putem depasi estimarea Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) privind cresterea PIB-ului in acest an? CNP prognozeaza un avans al PIB-ului de 6,5% in acest an fata de anul trecut. Deja sunt opinii interne si externe care spun ca nu vom ajunge la aceste cifre. Iar CNP se pregateste sa modifice prognozele.
Eu cred ca, intr-un agricol exceptional, putem depasi prognoza de 6,5%. Putem ajunge chiar la 7%. Probabil ca, in trei-patru ani, vom atinge PIB-ul din Cehia, valoarea nominala. Ceea ce este o performanta, deja vom fi dupa Polonia in privinta PIB-ului. Dar, ca sa ajungem acolo, trebuie sa atragem fonduri de la UE, avem nevoie de investitii straine, cum sunt Nokia sau Ford.
Vorbind de investitii, mai sunt putine societati de privatizat. Baza va fi reprezentata acum de investitiile de la zero, greenfield-urile. Putem estima care va fi ponderea lor in cadrul investitiilor straine directe din acest an?
Proiectele greenfield vor constitui baza investitiilor straine directe (FDI). Din totalul investitiilor straine, 70-80% vor veni din proiecte noi, in 2008. In plus, circa 66% din FDI genereaza exporturi. La fel s-a intamplat si in celelalte tari - Polonia, Ungaria, Cehia. Investitiile au produs exporturi in doi, trei ani. Acesta este ciclul. Evident, a crescut si deficitul de cont curent. La fel si in Romania, noi nu suntem o exceptie din acest punct de vedere. Iar la noi se accelereaza acest traseu. Normal, se accelereaza si deficitele.
Sa ne intoarcem la cazul Nokia.
Exact. Sa luam cazul Nokia. Pe langa compania in sine vin si diferiti producatori de componente pentru telefonie. Nokia vine cu 80 milioane de euro, dar ceilalti mai aduc inca vreo 300 milioane de euro. Iar acestia nu vor produce doar pentru Nokia, ci si pentru alte tari. Asta inseamna importuri, dar si exporturi, cu valoare adaugata in Romania. Valoarea adaugata la un telefon Nokia e mai mare decat la alte lucruri.
Estimarea noastra pentru 2009-2010 este ca vom ajunge la 40% - exporturi cu valoare adaugata mare. Inca ceva: pe o unitate de produs, putem vedea cu cat este mai scump exportul fata de import. Noi am ajuns la o valoare de 10%. Exportam produse cu o valoare mai mare decat cele pe care le importam cu 10%. Acest 10% e cumva castigul nostru, care inseamna castig de productivitate, forta de munca, investitii realizate. Importam mai mult decat exportam, dar pe unitate incepem sa exportam lucruri din ce in ce mai scumpe. Incepem sa exportam bunuri cu valoare adaugata mai mare.
Sa revenim la inflatie. Cursul euro/leu afecteaza cel mai mult preturile.
Revenind la inflatie, repet, cursul va afecta cel mai mult preturile. Pana la noua productie agricola, depindem de importuri si de curs.
Practic, prima jumatate de an va fi sub presiunea cursului. Cursul afecteaza prima jumatate a anului, iar agricultura - cea de-a doua jumatate. Daca avem sanse, daca anul agricol va fi unul foarte bun, vom putea chiar sa si exportam. Ceea ce ar putea duce inflatia de la finele anului la 4,8%, intr-un scenariu optimist.
Poate fi atins acest scenariu in conditiile in care leul continua sa se deprecieze, iar produsele importate sa fie si mai scumpe?
Cum spuneam, inflatia de 4,8% reprezinta scenariul optimist. Dar nu imposibil. Este scenariul optimist, in care cursul nu se va duce la patru lei. Cred ca sunt 1% sanse ca euro sa se duca la patru lei.
Este an electoral. Toata lumea se asteapta la masuri sociale, la majorari salariale. In plus, productivitatea muncii are un ritm de crestere inferior salariilor.
Productivitatea muncii creste, dar sub salarii. Productivitatea muncii creste cu doua cifre, dar sub salarii. Salariile s-au majorat cu circa 20%, iar productivitatea muncii in industrie a crescut cu circa 10%. Dar suntem inca atractivi pentru exterior: raportat la productivitate, salariile sunt inca mici, ele mai pot creste cu 60-70%, pentru a se ajunge la media Europei Centrale si de Est.
Raportat la productivitatea medie din Europa Centrala si de Est, salariile de la noi sunt inca mici. Pentru a se atinge nivelul salariilor, ar trebui ca, in Romania, salariile sa mai creasca cu 60-70%. Asta, la o rata medie de productivitate. Inca suntem ieftini. Nu neaparat din punct de vedere al productivitatii, ci al pretului orar pe platit pe muncitori.
Decizia Bancii Nationale a Romaniei (BNR) privind rata dobanzii de politica monetara bate la usa. Ce credeti ca va face BNR-ul?
In februarie vad o noua majorare a dobanzii de politica monetara, intre 0,25% si 0,5%. Depinde de curs, daca euro ramane aproape de 3,7 lei, atunci banca centrala va majora rata dobanzii cu 0,5%. O crestere de 0,25% nu ar avea un efect, chiar cred ca ar deprecia cursul.
Iar in lunile urmatoare?
Parerea mea este ca nu vom vedea sub 8% dobanda de politica monetara in acest an. Cred ca va fi undeva aproape de nivelul acesta, chiar daca vom vedea niste cresteri. Apoi, cand inflatia va cobori, in a doua parte a anului, vom vedea niste ajustari. De asemenea, majorarea dobanzii-cheie va avea impact asupra bancilor comerciale. Vom vedea corectii la dobanzile la cre
dite si depozite in una-trei luni, pentru ca BNR va continua sa majoreze dobanda de politica monetara. In plus, vom vedea produse de economisire mai atractive.
Daca leul se depreciaza, oamenii se vor focaliza catre credite in valuta, cum se intampla deja. Se va accentua aceasta tendinta?
Pe baza fluctuatiei valutare, cand apare aceasta fluctuatie valutara, costurile sunt mai mari. Ne putem uita la orice casa de schimb, cand apare aceasta fluctuatie intre cumparare si vanzare, costurile pentru cel care cumpara euro cu lei este mai mare. Deci nu cred ca ii va stimula foarte mult sa se duca pe credite in valuta. Cred ca va ramane echilibrat, cei care au atras in lei, vor ramane pe lei. Creditul ipotecar ramane in valuta, cel de consum este in lei. Vor creste costurile si pentru lei, si pentru euro, datorita costurilor la casele valutare.
CV
- Academia de Studii Economice, Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica
- Ph. D. in 2002 la aceeasi institutie
- Cursuri postuniversitare la Georgetown University, SUA
- Actualmente, economist-sef al Bancii Comerciale Romane (BCR) si lector in cadrul ASE
- A fost nominalizat in “Topul celor mai buni 100 de manageri tineri” de Business Magazine, in prima sa editie
- Cu aproape doi ani inaintea numirii in functia de economist-sef, a detinut pozitia de Deputy Executive Manager la Divizia Trezorerie in cadrul aceleiasi banci
- A intrat in BCR in 1996, ca ofiter de credite la una dintre sucursalele BCR
BCR Profil
Activitate
BCR a afisat un profit net de 219,6 mil. euro pe primele noua luni din 2007, mai mare cu 21,2% fata de acelasi interval din 2006. In acelasi timp, activele au avansat cu 16,4%, de la 14,02 mld. euro la 16,51 mld. euro. Banca detine peste 560 de sucursale si agentii, emite 23 de tipuri de carduri si are instalata cea mai mare retea nationala de ATM si POS. Banca activeaza pe pietele de capital, leasing, asigurari si in domeniul managementului activelor.
Repere
- In 1990, BCR pleaca la drum cu un colectiv de 5.300 de angajati si 100 de unitati in retea, cifre care se dubleaza in primii cinci ani de activitate
- Este cea mai mare banca din Romania, cu o cota de piata de 26%
- In anul 2006, banca austriaca Erste Bank devine actionar majoritar, prin achizitionarea unui pachet de aproape 70%
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
