Din aceastã perspectivã, anul electoral 2008 ingrijoreazã”, a declarat pentru Business Standard Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR si presedinte al Centrului Roman de Politici Economice. Oficialul BNR s-a pus pentru o clipã in locul ministrului Finantelor, dezvãluind care ar fi primele mãsuri imediate pe care le-ar lua. “As mentine echilibrul bugetar panã cand anticipatiile inflationiste s-ar consolida la niveluri joase si dezechilibrul extern ar reveni la niveluri sustenabile. A doua: as proiecta bugetul intr-un cadru pe termen mediu, care sã-mi permitã flexibilitate si care ar transmite investitorilor mesaje despre profilul politicii fiscale si bugetare, in orizontul de planificare fiscalã. Ar dispãrea rectificãrile multiple si practica accelerãrii cheltuielilor la sfarsitul anului, care nu este compatibilã cu eficienta. A treia: as elimina exceptãrile, care ingusteazã baza de impozitare. Nu exclud orice crestere necesarã de impozite, dacã ar fi nevoie pentru mentinerea echilibrelor macro. Sã vã mai spun si cã as reduce taxa de primã inmatriculare la autovehicule, care este aberant de mare?”, a explicat Croitoru.
Consilierul guvernatorului Isãrescu considerã cã decizia BNR de a creste rata dobanzii de politicã monetarã vine la timp si a fost in linie cu cresterea anticipatã de majoritatea analistilor. “Nu stiu dacã acestia au exprimat o evaluare despre ce va face BNR pe baza comportamentului anterior sau despre ce ar fi bine sã facã. Cele patru reduceri consecutive au fost bazate pe date care indicau evolutii mixte. Rãmanerea in urmã a cresterii cumulate a productivitãtii muncii in industrie, anul aceasta, comparativ cu salariile, indicã posibile viitoare probleme, dar ratele lunare ale inflatiei, foarte mici in primele patru luni ale acestui an, favorizau reducerea ratei dobanzii”, aratã Croitoru. El spune cã, in lupta cu inflatia, conteazã mult faptul cã alimentele si bãuturile in cosul de consum au o pondere de aproape 38%, dublu fatã de zona euro. “Datoritã ponderii relativ mari pe care o detin in cos, acestea pot influenta semnificativ. Anul acesta au produs deraieri de la tinta de inflatie”, explicã oficialul BNR.
El recomandã guvernului politici salariale cat mai stranse, orice relaxare pe partea fiscalitãtii punand in pericol eforturile pe care banca centralã le-a fãcut panã acum. “Politica salarialã nu a fost consistentã cu tinta de inflatie. In cazul politicii fiscale, problema o constituie obisnuita de acum accelerare a cheltuielilor in ultimele douã luni ale anului. In plus, este anuntatã o relaxare a politicii fiscale pentru 2008”, spune Croitoru. Cum va reactiona BNR dacã apar derapaje in politica veniturilor salariale? “Inclusiv prin readucerea anticipatiilor inflationiste pe traiectoria doritã. Politica monetarã se confruntã insã cu o dilemã: atingerea tintei de inflatie prin cresterea ratei dobanzii genereazã presiuni pentru aprecierea monedei.
Aprecieri semnificative ale leului pot fi inversate brusc, mai ales dacã si volatilitatea pe pietele internationale creste, cu consecinte pentru ritmul dezinflatiei si pentru stabilitatea sistemului financiar. Eventuale derapaje largi nu ar putea fi corectate”, declarã consilierul sefului bãncii centrale. El a amintit cã deficitul de cont curent este la un nivel ingrijorãtor, fapt arãtat de recentul semnal trimis de cãtre agentia de rating S&P’s. “Deficitul acesta aproape coincide cu deficitul sectorului privat, finantat tot mai mult prin datorie externã pe termen scurt”, a mai spus Croitoru. Cu deficitul extern sunt asociate douã vulnerabilitãti ale economiei. “Prima, explicã el, este legatã de miscarea care ar apãrea pe curs, dacã investitorii strãini reduc semnificativ finantarea externã a Romaniei. Ipoteza cã rate mai mari ale dobanzii vor atrage noi finantãri nu tine, dacã investitorii cred cã rata mai mare a dobanzii nu va produce si o calmare a cererii pentru importuri.
