Atunci când a raportat îndeplinirea celor mai multe măsuri din program, premierul Boc nu şi-a dat seama că a anunţat public eşecul acestuia. În ciuda aplicării măsurilor, recesiunea se adânceşte, nu se diminuează, iar actualul program de guvernare trebuie dat uitării cât mai repede. Cum nu are nimic pe masă în afară de propunerile PSD, Emil Boc va fi nevoit să accepte măcar o parte dintre ele.
Este de aşteptat ca Guvernul să-l sacrifice pe actualul ministru de Finanţe, inventatorul impozitării forfetare a IMM-urilor. Impozitul s-a
dovedit a fi şi ineficient, şi distrugător de locuri de muncă. Deoarece se apropie alegerile prezidenţiale, PDL va fi nevoit să accepte şi unele dintre propunerile referitoare la TVA. Cel mai probabil, cea de reducere a TVA-ului la alimentele de bază, mai ales dacă obţine acordul FMI pentru o creştere a deficitului bugetar. Există posibilitatea să accepte plata TVA-ului la încasarea facturii, cea mai costisitoare măsură pentru buget. Improbabil este să accepte propunerea ca Guvernul însuşi să respecte legile a căror respectare o impune societăţii, adică să îşi facă plăţile la timp sau să suporte consecinţele. Să nu uităm că, totuşi, cele mai multe încălcări ale legilor în România nu sunt făcute nici de moguli, nici de oligarhi, nici de corupţi, ci de Guvern, care abuzează, în egală măsură, de puterea lui de a amâna aplicarea legii şi de puterea lui de a schimba legea.
Indiferent de rezultatul final al negocierilor dintre cele două partide, efectele adoptării de către Guvern a programului PSD, chiar şi parţial, vor avea ca efect detronarea preşedintelui Traian Băsescu de la conducerea luptei împotriva crizei şi a recesiunii. De altfel, acest lucru a devenit o necesitate, deoarece ideile şi deciziile preşedintelui Băsescu referitoare la criză se schimbă radical şi imprevizibil, într-un ritm din ce în ce mai rapid. Traian Băsescu a pornit la lupta împotriva crizei cu convingerea că ea va ocoli România. În prima etapă şi-a schimbat opinia trimestrial, în a doua lunar, iar acum, viteza de schimbare se măsoară deja în săptămâni. Pe evaluări atât de oscilante, nu se poate construi nici măcar un buget de familie, necum programe de relansare economică.
Convingerea că Traian Băsescu trebuie scos din echipa care se ocupă de criză şi de economie a început să se generalizeze, iar acceptarea de către Guvernul Boc a programului PSD o va afirma cu tărie. Adoptarea, la presiunea PSD, a unui nou program anticriză va modifica imaginea celor două partide, va avea impact în alegerile prezidenţiale, dar nu va relansa economia. Cele 24 de măsuri ale PSD nu alcătuiesc, toate la un loc, un program. Ele au rezultat din cumularea cererilor adresate guvernării de principalele grupuri de presiune electorală: patronat, IMM-uri, pensionari, agricultori etc. Impactul măsurilor va fi maxim pentru Guvern, dar minim pentru economie. PSD, ai cărui lideri cunosc mai bine decât liderii PDL, inclusiv Traian Băsescu, pârghiile guvernării şi modul lor de utilizare, a putut propune o alternativă care sună mai bine, dar nu una care să rezolve problema.
Slăbiciunea esenţială a programului PSD este că, deşi răspunde mai bine unor cereri ale populaţiei şi ale economiei, nu porneşte de la un proiect privind dezvoltarea României. Or, dezvoltarea economică şi socială este singurul mecanism real care ne poate scoate din criză şi din recesiune.
