“Ne vor trata politicienii, care au dat ordine de reducere a bugetului pentru sănătate şi care au determinat o migraţie masivă a medicilor în străinătate. Dintre cei 6.000 de medici care au plecat în ultimii trei ani, 80% sunt medici tineri, cu vârste de până în 40 de ani. Dacă nu se iau măsuri, vom avea o problemă foarte mare peste şapte-opt ani”, a declarat pentru Business Standard Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România. Acesta spune că deficitul de medici specialişti se resimte mai ales în ţară, dar chiar şi în oraşele centre universitare, unde concentraţia de medici este de trei ori mai mare decât media pe ţară.
Conform informaţiilor furnizate Business Standard de către Cegedim, companie de consultanţă şi analiză pe piaţa farmaceutică, sistemul de sănătate autohton funcţionează cu doar 34% din media personalului necesar pentru a acorda asistenţă medicală. Raportat la o mie de locuitori, România are doar 2,3 cadre medicale care au calificare superioară, media Uniunii Europene fiind de 6,8. În estul Europei, media este de 4,2 cadre la o mie de locuitori.
“Corpul medical românesc este subdimensionat. Pentru a ajunge la media Uniunii Europene în ceea ce priveşte personalul calificat superior raportat la mia de locuitori, este necesară aproape o triplare a numărului de specialişti români, iar numărul farmaciştilor ar trebui suplimentat cu încă o treime”, explică Petru Crăciun, director general Cegedim.
Cel mai mare deficit pe anestezie şi terapie intensivă
Statul investeşte 7.100 de lei pe an pentru a pregăti un student la medicină. La nivel de an, o promoţie de 5.000 de absolvenţi costă statul 213 milioane de lei (51 milioane de euro). Bani şi tineri pe care tot statul român îşi permite să-i risipească, în condiţiile în care numărul de locuri la rezidenţiat este de numai 3.000 pe an.
“În acest moment avem surplus de medici de familie; după şase ani de medicină şi trei ani de rezidenţiat nu-şi găsesc loc de muncă. Practic, am scos un număr foarte mare de medici muritori de foame”, explică Vasile Astărăstoaie.
Acesta spune că la nivelul Ministerului Sănătăţii lipseşte o planificare coerentă a necesarului de medici pe specialităţi în perspectivă, planificare care să pornească de la nevoi, aşa cum se face în toate statele Uniunii Europene. “La noi nu există nicio planificare, este o piaţă liberă prost înţeleasă. Paradoxul este că noi pierdem în fiecare an absolvenţi de medicină, anul acesta sunt 3.000 de locuri la rezidenţiat şi sunt 5.000 de înscrieri. Astfel 2.000 de absolvenţi rămân pe-afară. Ar trebui ca gradul de absorbţie să fie de cel puţin 90%, în Franţa absorbţia e de 100%, toţi intră în rezidenţiat”, punctează preşedintele Colegiului Medicilor. Potrivit Cegedim, specialităţile de anestezie-terapie intensivă şi psihiatrie sunt de departe cel mai slab dimensionate, necesarul estimat fiind de trei ori mai nare decât nivelul actual. Al doilea pluton în ordinea necesităţilor de personal calificat este format de medicină internă, chirurgie generală, neurologie, cardiologie şi oftalmologie, care funcţionează cu un procentaj între 42% şi 48% din numărul mediu de medici specialişti din Uniunea Europeană. La pediatrie şi obstetrică-ginecologie, procentajul este de 55%. La medicina de familie stăm cel mai bine, nivelul din România fiind foarte aproape de media europeană.
Cum văd medicii viitorul lor profesional? Un tânăr medic rezident cardiolog, S.G., care a lucrat în străinătate şi se află la jumătatea perioadei de rezidenţiat, spune că nu e încă hotărât asupra viitorului, dacă să plece sau să rămână în ţară. “Experienţa în străinătate a fost benefică pregătirii mele profesionale. Am lucrat într-un mediu cu standarde înalte de competenţă şi am speranţa că pot respecta aceste standarde în România. Nivelul redus al salariilor, subfinanţarea sistemului medical şi dificultatea în găsirea unui post în spital după terminarea pregătirii sunt probabil principalele probleme pe care le întâmpină medicii tineri. Rezolvarea acestora ar reduce probabil numărul medicilor ce aleg să profeseze în altă ţară”, explică S.G. Acesta spune că în străinătate câştigă de şase ori mai mult decât în România. Conform statisticilor Ministerului Sănătăţii, în ultimii doi ani şi jumătate, 6.300 de medici au plecat să lucreze în străinătate, adâncind deficitul care există deja în această profesie.
