Maia Sandu: „România a fost dintotdeauna alături de noi”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat, într-un interviu acordat în exclusivitate agenției de presă MOLDPRES, că datoria generației actuale este să păstreze independența și suveranitatea obținute de părinții noștri, prin continuarea parcursului european al țării. Interviul, acordat cu ocazia Zilei Independenței sărbătorite miercuri, a abordat subiecte esențiale precum integrarea europeană, pacea în Ucraina, conflictul transnistrean, extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, dar și lupta împotriva dezinformării în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie.

Maia Sandu: Părinții noștri au obținut independența și suveranitatea, este datoria noastră să le păstrăm prin aderarea la UE

Cu această ocazie, șefa statului a vorbit despre semnificația vizitei la Chișinău a președintelui Franței, Emmanuel Macron, a cancelarului Germaniei, Friedrich Merz, și a premierului Poloniei, Donald Tusk. Ea a calificat această vizită drept „o dovadă a faptului că Moldova contează, este respectată și nu este singură”.

„Am reușit în ultimii ani să construim parteneriate puternice și chiar relații de prietenie sinceră. Aceste parteneriate și prietenii ne ajută să ținem Moldova în siguranță, să păstrăm pacea și să ne dezvoltăm”, a precizat Maia Sandu.

În același context, președinta a amintit și despre vizitele unor înalți oficiali din România, Ucraina și țările baltice – Lituania, Letonia și Estonia, evidențiind sprijinul internațional constant.

Referindu-se la mișcarea de eliberare națională din urmă cu 34 de ani, Maia Sandu a amintit momentele în care sute de mii de oameni s-au adunat în Piața Marii Adunări Naționale pentru a cere libertate, alfabet latin și limba română. „Datorită Mișcării de Eliberare Națională am reușit să ne recăpătăm dreptul de a vorbi în limba strămoșilor noștri – limba română. Datorită Mișcării de Eliberare Națională ne-am recâștigat dreptul să ne hotărâm singuri soarta, așa încât moldovenii decid astăzi pentru Moldova și nu trăim în baza indicațiilor transmise de la Moscova.”

„Am pornit să construim un stat liber și democratic. Mai avem de lucru, dar cred că avem realizări importante și, așa cum spuneam, astăzi noi alegem pentru Moldova și moldovenii aleg pacea, libertatea, aleg să trăiască în prietenie și bună înțelegere cu toate țările pașnice de pe glob”, a adăugat președinta.

Întrebată cât de aproape este Republica Moldova de obiectivul aderării la UE până în 2030, Maia Sandu a declarat: „În ultimii patru ani am făcut pași serioși. Avem sprijinul politic al instituțiilor europene și al statelor membre ale UE. Avem și dovada capacității tehnice aici, în instituțiile noastre. Am muncit mult și am reușit anul trecut, la referendum, să înscriem în Constituția Republicii Moldova acest deziderat, dar trebuie să reconfirmăm această cale și la alegerile din 28 septembrie 2025. Astfel, cu acest sprijin hotărât al cetățenilor, am toată încrederea că, până la sfârșitul acestui deceniu, până în anul 2030, Republica Moldova va fi țară membră a Uniunii Europene”.

Despre relația cu România, șefa statului a evidențiat rolul constant al acesteia în susținerea parcursului european al Republicii Moldova: „România a fost dintotdeauna alături de noi chiar și atunci când guvernele de la Chișinău nu erau angajate serios pe calea europeană. România este alături de noi astăzi și suntem recunoscători acestui parteneriat. Alte capitale nu au fost neapărat anterior foarte aproape de Moldova. Am reușit să construim relații foarte bune prin multă seriozitate, printr-un dialog sincer despre problemele noastre și printr-un efort autentic de a le rezolva”.

Răspunzând unei întrebări referitoare la riscul unei eventuale victorii a forțelor proruse la alegerile parlamentare din toamnă, Maia Sandu a avertizat: „Un câștig al forțelor controlate de Moscova ar însemna să pierdem tot ce am reușit, mai ales în ultimii 4–5 ani, și anume respectul Moldovei pe plan internațional, relațiile și parteneriatele foarte bune pe care am reușit să le construim în acești ani”.

Ea a adăugat: „De asemenea, am pierde șansa aderării la UE până în anul 2030. Un risc major ar fi faptul că Moldova ar ajunge în situația în care să poată fi folosită de Moscova împotriva Ucrainei, iar asta ar crea mari riscuri pentru securitatea și siguranța cetățenilor noștri. Totul depinde de cetățeni, de alegători, de vigilența lor, de înțelepciunea noastră a tuturor și de participarea noastră la acest test al maturității”.

Referitor la conflictul transnistrean, președinta a subliniat că „prezența ilegală a armatei ruse este un impediment astăzi pentru reintegrarea țării. Dacă nu reușim să găsim o soluție sau nu reușim să convingem Federația Rusă să-și retragă armata în viitorul apropiat, atunci opțiunea este să mergem pe aderarea la UE în doi pași, mai întâi malul drept, după care malul stâng”.

Ea a menționat că regimul de liber schimb cu Uniunea Europeană, aplicat și regiunii transnistrene, a avut un impact pozitiv: „(...) cu cât mai multă lume o să vadă beneficiile aderării la UE, cu cât mai repede vor crește standardele de viață pe malul drept, cu atât mai mult interes și presiune va exista pe malul stâng pentru reintegrare și pentru aderare la UE”.

Pe plan energetic, Maia Sandu a afirmat: „Republica Moldova a reușit să obțină alternative pentru asigurarea cu gaze naturale. Am investit și continuăm să investim mult în energia regenerabilă, iar asta ne oferă și mai multă independență și, în timp, ne va ajuta să reducem prețurile, ca să nu cheltuim atât de mulți bani pentru energie. Este mare păcat că a trebuit să așteptăm 34 de ani pentru a construi această independență energetică, dar este bine că, cel puțin după trei decenii, la 34 de ani de independență, putem vorbi cu adevărat despre independența energetică a țării”.

Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2024–2034 identifică Federația Rusă ca o amenințare directă la adresa securității naționale. Întrebată cum răspunde Republica Moldova acestor pericole, Maia Sandu a precizat: „Până la Strategia de Apărare, Strategia Națională de Securitate stabilește că Moldova se confruntă cu două riscuri majore de securitate. Primul este atitudinea agresivă a Federației Ruse față de țara noastră și față de alte state din regiune și al doilea risc de securitate este corupția – aici trebuie să insistăm și să obținem mai multe rezultate”.

În privința riscurilor generate de o posibilă redesenare a granițelor în contextul războiului din Ucraina, ea a avertizat: „Există riscuri pentru toți în situația în care un stat agresor încearcă să redeseneze hotarele prin forță. Acest lucru nu trebuie admis, dar într-un context atât de dificil e cu atât mai important ca Republica Moldova să aibă prieteni, să aibă o politică externă energică, activă și prin intermediul acestor parteneriate, pe care le avem cu țările lumii, să ne protejăm în continuare hotarele și să ne asigurăm că vom păstra pacea acasă”.

În ceea ce privește extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, reținut în iulie pe un aeroport din Atena, șefa statului a afirmat că „justiția moldovenească este obligată să facă justiție și în acest caz, iar dacă se va eșua, atunci cetățenii Republicii Moldova nu vor mai crede în aceasta încă cel puțin 10 ani de acum încolo”.