Impactul negativ al majorarii ratei dobanzii asupra produsului intern brut (PIB), de 0,18% in situatia cresterii dobanzii cu trei puncte procentuale, propaga efecte asupra companiilor mult mai omogene decat in cazul socului pe curs. O depreciere a monedei nationale, cu 20%, ar cauza o pierdere directa in PIB de 0,05%, potrivit studiului BNR. Insa, daca leul inregistreaza o cadere abrupta, de 30%, impactul negativ estimat in PIB este mult mai amplu, de 1,95%. Daca impactul asupra stabilitatii financiare, in cazul majorarii dobanzii, este redus, influentele deprecierii cursului asupra companiilor ar fi divergente.
Banca centrala a calculat ca o cadere de 20% a monedei nationale, respectiv 30%, ar genera o reducere a rezultatului operational la nivelul companiilor cu activitate de comert exterior cu 170 milioane de lei (0,05% din PIB), respectiv 3,4 miliarde lei (0,99% din PIB). Concomitent, firmele care au si credite bancare ar conduce la o pierdere directa de 0,22%, respectiv 0,87% din PIB. Primele 100 de companii cel mai afectate de o depreciere a leului cu 20%, in majoritate importatori, ar cumula pierderi de 6,7 miliarde lei, in timp ce primele 100 de firme beneficiare ale cresterii de curs (preponderent exportatoare) vor insuma beneficii de 7,1 miliarde lei.
O majorare a ratei dobanzii cu un punct ar determina o scadere a rezultatului brut al companiilor cu credite bancare cu 208,2 milioane de lei, in timp ce o crestere cu trei puncte va cauza o reducere cu 624,8 milioane de lei a rezultatului brut. Tot in raportul publicat marti, banca centrala noteaza ca riscul neplatii creditelor catre banci s-a redus in 2007, pe baza performantelor superioare ale companiilor in 2006 fata de 2005.
Din punct de vedere sectorial, companiile din comert si servicii au riscul cel mai mic. “Industria are un profil de risc de credit usor mai ridicat, comparativ cu comertul si serviciile, si absoarbe 37% din totalul creditelor catre companii. Cel mai ridicat risc este in agricultura si sectorul energetic, care cumuleaza 8% din totalul creditelor. BNR mai noteaza, insa, ca imprumuturile bancare sunt concentrate in companii cu risc de credit peste medie. La nivel sectorial, comertul si industria concentreaza 22%, respectiv 34% din totalul datoriei la risc (calculata ca procent din total credite), comparativ cu nivelul resurselor bancare absorbite de 33%, respectiv 37%. In aceste sectoare se remarca, astfel, o concentrare a creditelor bancare in companii cu risc sub medie. In schimb, optimismul general privind perspectivele de dezvoltare a pietei imobiliare a alimentat cresterea fluxurilor bancare catre companiile din acest sector. O deteriorare a conditiilor de pe piata imobiliara s-ar putea reflecta negativ asupra capacitatii acestor companii de a onora serviciul datoriei, iar institutiile de credit vor asista la o diminuare a valorii colateralului aferent creditelor acordate.
