Majorarea resurselor FMI riscă să crească ecartul între economiile emergente puternice şi cele slabe

Planul de 1.100 miliarde dolari anunţat joi de G20, pentru redresarea economiei mondiale, vizează în principal pieţel emergente şi include triplarea resurselor FMI.

Creşterea fondurilor FMI vine după crearea unei noi linii flexibile de creditare, care ar putea creşte încrederea investorilor în pieţele emergente puternice.

"Ţările care deja se descurcă bine vor avea cel mai mult de câştigat, pentru că noua linie le dă un acces mai facil la banii FMI, asigurându-le împotriva efectelor de contagiune venite dinspre economiile emergente mai slabe. Pentru economiile care deja sunt într-o situaţie proastă, nu se va schimba mare lucru", spune Lars Christensen, şeful departamentului de cercetare pentru Noua Europă la Danske Bank.

Noua linie de creditare, anunţată în martie, va acorda economiilor bine gestionate acces la fondurile FMI, ce pot fi accesate imediat sau păstrate ca o garanţie pentru cazul în care condiţile financiare internaţionale se înrăutăţesc.

Mexicul, care are rating cu recomandare de investiţii (investment grade), a fost primul stat care a beneficiat, miercuri, de o astfel de linie de creditare. După ce Mexicul şi-a asigurat accesul la fondurile de 47 miliarde dolari, peso-ul s-a apreciat cu peste 2% în faţa dolarului.

Brazilia, Indonezia, Polonia, Africa de Sud şi Coreea de Sud, economii emergente considerate mai solide, sunt văzute drept posibili candidaţi pentru linia de finanţare a FMI.

"Nu mai este perceput ca şi cum o ţară merge la FMI să cerşească ajutor, ci va fi mai mult ca şi cum ar obţine un descoperit de cont la o bancă", apreciază Nigel Rendell, strateg pentru pieţe emergente la RBC Capital Markets.

Majorarea resurselor FMI la 750 miliarde dolari - cea mai importantă decizie luată în cadrul summitului G20 de la Londra - este importantă mai ales pentru statele emergente din Europa, unde efectele crizei financiare mondiale au fost cele mai severe.

Doar în ultimele şase luni, FMI a aprobat împrumuturi de 60 miliarde dolari statelor din regiune, între care Ungaria, Letonia, România, Serbia şi Ucraina.

Turcia este aşteptată să semneze şi ea un acord pentru un împrumut de aproximativ 25 miliarde dolari, în timp ce Lituania a anunţat că ar putea apela, de asemenea, la FMI pentru o finanţare care să o ajute să-şi echilibreze bugetul.

"Europa emergentă este regiunea cu cea mai mare nevoie de bani de la FMI", consideră strategul în pieţe valutare al Dresdner Kleinwort, Jon Harrison. "G20 a furnizat o susţinere regiunii, dar pieţele nu vor ierta acele ţări care au eşuat în rezolvarea problemelor interne", avertizează el.

Joi, optimismul generat de deciziile G20 a urcat bursele din estul Europei şi a apreciat monedele din regiune, însă tendinţa s-a inversat vineri, când multe monede emergente au pierdut teren.

Leul era cotat în ultimele tranzacţii de vineri seară cu 4,1630 lei/euro, faţă de 4,28 lei/euro în 25 martie, ziua anunţului oficial al acordului de finanţare de 20 miliarde euro între România şi organismele internaţionale, în principal FMI şi Comisia Europeană. Analiştii au pus întărirea leului tocmai pe seama acordului, receptat ca un semnal pozitiv în piaţă.

Sursa:NewsIn