Managerii cer stimulente pentru R&D în energie şi rezolvarea problemei cotelor de poluare

O strategie energetică realistă cu privatizări, stimularea cercetării - dezvoltării în energie şi a investiţiilor în nuclear şi eolian, înfiinţarea unui serviciu specializat în cadrul MAE, reducerea consumului de electricitate şi rezolvarea problemei industriilor mari poluatoare, aflate în pericol de relocare. Acestea au fost cerinţele adresate viitorului Executiv de către participanţii la dezbaterea pe energie şi mediu din cadrul “Guvernului Privat”.

”Cea mai mare provocare este necesarul de investiţii masive de care sectorul energetic are nevoie”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, cea mai mare companie românească, prezentă la dezbaterea organizată de Business Standard. Ea a adăugat că trebuie găsit un raport optim între nevoia ridicată de resurse şi gradul de suportabilitate a populaţiei în ceea ce priveşte preţurile. ”Accesul la fonduri structurale poate duce la o fi nanţare a sectorului suportabilă pentru consumator”, mai crede Mariana Gheorghe. CEO-ul Petrom a reclamat lipsa unei strategii realiste şi bazate pe date coerente de piaţă. Mariana Gheorghe a mai spus că, în opinia sa, sunt inexistente mecanismele de piaţă eficiente. ”Inconsistenţa, incoerenţa, neaplicarea unor prevederi legale au dus la o încetinire a proceselor de reformă în sector”, a arătat responsabilul liderului intern de pe piaţa de distribuţie carburanţi. Potrivit oficialului Petrom, sectorul energetic nu poate fi luat în contextul unei singure ţări. “Vorbim de coridoare, de strategii europene, mondiale şi în această direcţie cred că trebuie să ne formulăm şi să  promovăm o diplomaţie energetică mult mai activă şi efi cientă”, a spus oficialul companiei petroliere.

La rândul său, preşedintele Organizaţiei patronale din industria cimentului şi directorul general al Carpatcement Holding, Mihai Rohan, a declarat că viitorul Guvern ar trebui să fie atent la rezolvarea a trei probleme principale. Acestea vizează asigurarea energetică pe termen lung, în special de gaze, valoarea achiziţiilor de drepturi de emisii de dioxid de carbon, pentru că multe industrii sunt în risc de relocare, precum şi problema alimentaţiei şi a apei. “Dacă va trebui să cumpărăm alocările de emisii de CO2, este clar că, practic, costurile noastre se vor dubla aproape şi atunci vom deveni necompetitivi. Industria noastră va trebui să fie relocată în zone care nu au probleme cu emisiile de CO2, ca Turcia, Ucraina, India, China etc. Mutând industria acolo, se va emite în altă parte, iar problema nu va fi rezolvată”, a declarat Rohan. Potrivit lui, viitorul Executiv ar trebui să aibă în vizor elaborarea unei strategii energetice care să nu ţină seama de partidele politice aflate la guvernare, îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor şi întărirea capacităţii
de lobby. Relocarea industriei cimentului din România va trimite în şomaj aproximativ 5.000 de oameni plus alţi 15.000 de angajaţi în activităţi conexe. Potrivit lui, România va trebui să cheltuiască 1,5 mld. euro pentru import de ciment, iar bugetul de stat va pierde aproximativ 400 mil. euro din taxe şi impozite.

Radu Popoiu, reprezentantul local al fondului de investiţii în domeniul regenerabilelor, Continental Wind Partners (CWP), care a vândut, recent, către gigantul energetic ceh CEZ, două proiecte eoliene ce ar putea totaliza cel mai mare parc on-shore din Europa, a criticat legislaţia din domeniu. Acesta a adăugat că statul ar trebui să încurajeze şi nu să descurajeze producţia de electricitate din surseregenerabile. “Sunt multe proiecte curajoase de sute şi poate mii de megawaţi în domeniu, dar nu există, la ora actuală, o susţinere reală şi nici stabilitate, încât să ştii că îţi recuperezi sigur banii în 20-25 de ani”, a punctat ofi cialul CWP.

Valeriu Binig, director Financial Advisory al Deloitte România, crede că prima mare deficienţă este lipsa de consultare publică pe probleme de energie şi mediu. Binig a criticat cadrul legislativ elaborat pentru promovarea energiilor alternative, spunând că Parlamentul a adoptat, de curând, în plen, legea privind sprijinul pentru electricitatea provenind din surse regenerabile, care introduce nişte modificări  fundamentale, multe dintre ele fără explicaţii suplimentare şi care frizează pe alocuri absurdul. “Există o prevedere, de care, probabil, mulţi  dezvoltatori s-au plâns: operatorii de reţea trebuie să contribuie la jumătate din investiţia în racordarea la reţea a acelei capacităţi de generare, dar avem un text în lege şi atât: cum se va implementa această prevedere, cum va plăti Transelectrica jumătate din investiţia în racordarea sa a unui parc eolian nimeni nu ştie. Aşteptăm normele şi poate atunci ne vom lămuri”, a explicat responsabilul Deloitte. El a adăugat că statul ar trebui să încurajeze producţia de energie din biomasă. “În Europa, brichetele de lemn reprezintă cel mai ieftin combustibil”, a reamintit Binig. Oficialul Deloitte susţine continuarea privatizării în energie, spunând că acesta are nevoie de injecţie de capital masivă.

Luminiţa Popa, avocat partener în cadrul Muşat şi Asociaţii, responsabil pe probleme de mediu, a criticat incoerenţa legislativă, dar şi interpretarea diferită a actelor normative din domeniu. “Există o lipsă de personal califi cat, care să înţeleagă în context, şi nu în litera actului normativ”, a spus Luminiţa Popa. “Este foarte greu să avem un dialog cu autorităţile”, a punctat aceasta.

Philippe Platon, CFO al Lafarge România, vrea, de asemenea, ca, pentru marii poluatori, să se acorde certifi cate gratuite, pe baza unor performanţe dovedite, “a unor eforturi verifi cabile de reducere a emisiilor”.

La rândul său, Adrian Borotea, corporate affairs manager al CEZ România, a spus că autorităţile ar trebui să încerce să renegocieze contractele de import gaze. El a adăugat că problema principală a investitorilor este “incoerenţa legislativă”.