Managerii de investiţii preferă plasamentele conservatoare şi aurul

Potrivit unui sondaj realizat de Business Standard, administratorii de fonduri mutuale se uită, în aceastã perioadã, cu mai multă atenţie la preţurile produselor de consum, nu se mai împrumută pentru a investi.

“În mod evident, toată lumea este mai precaută în zilele astea“, spune Cristian Nacu, partener al companiei Enterprise Investors de administrare a investiţiilor private equity. “Apreciez mai mult decât înainte activele cu venit fix. Schimbarea este una pe termen lung şi cred că randamentele excelente pe care le-au înregistrat fondurile de acţiuni (înainte de criză - n.red.) vor fi greu de egalat în viitor. Apreciez altfel stabilitatea unui plasament şi păstrarea valorii înaintea randamentului. Gradul de îndatorare trebuie monitorizat cu mare atenţie în viitor. Am ajuns la un echilibru diferit între clasele de active faţă de ceea ce gândeam în urmă cu un an“, recunoaşte, la rândul său, Eugen Voicu, CEO Aviva Investors România, care administrează fonduri mutuale şi conturi individuale de investiţii în valoare de aproximativ zece milioane de euro.

Managerii de investiţii privesc cu scepticism creşterile bursiere şi, chiar dacă sunt pasionaţi de bursă, îşi propun să aloce o parte din resurse aurului, în ciuda cheltuielilor de depozitare. Unii considerã potrivit un plasament de 10-20% în aur din portofoliul total al investiþiilor. “Aurul nu poate ascunde inflaţia. Băncile centrale au «tipărit» cantităţi mari de monedă, care încă nu se regăsesc în statisticile inflaţiei. Din câte ştiu, stocul de aur urcã anual cu 2,5%, deci orice creştere mai mare a cererii nu face altceva decât să-i influenţeze preţul“, explicã Cristian R. Fäder, director pentru România al Middle Europe Investments. Compania administrează un fond de investiţii deschis listat la bursa din Amsterdam şi fonduri de investiţii private equity cu expunere pe piaţa românească, în jurul a 18 milioane de euro.

Administratorul MEI crede că pentru bursă şi pentru “foarte multe dintre companiile din economie va fi o iarnă grea“. Cristian Fader spune că randamentul portofoliului său pe ultimele luni este cu până la 30% mai mic decât creşterile bursiere, tocmai pentru că proporţia acţiunilor este mai redusă.

Sunt şi administratori care spun că perioada de criză nu le-a impus decât anumite corecţii, dar şi acestea în sensul creşterii atenţiei pentru plasamentele lichide. Daniel Stifter, directorul EFG Eurobank Fund Management Romania, nu ar investi, totuşi, în aur, ci îşi doreşte să-şi crească expunerile la Bursă, în aşteptarea revenirii cotaţiilor. EFG EFM administrează două fonduri mutuale de 17 milioane de euro. Şi Adi Lupşan, broker la Intercapital Invest, se concentrează tot pe piaţa de capital. “Atât timp cât intuieşti corect direcţia pieţei, poţi obţine profit. Chiar şi pe o piaţă în cădere există instrumentele disponibile pentru a obţine câştig sau protejarea investiţiei“, spune Lupşan, referindu-se la produsele derivate. Fie că spun că şi-au adaptat comportamentul de investitor la criză, fie că nu, profesioniştii investiţiilor caută protecţia, chiar dacă nu se pot lipsi de promisiunea aprecierilor acţiunilor.

“Criza nu mi-a modificat în niciun fel comportamentul de investitor, pentru că aveam şi înainte o abordare disciplinată şi prospectivă privind finanţele personale. Investesc în fonduri monetare şi în fonduri cu capital protejat, pentru că îmi oferă perspectiva creşterii pieţei de acţiuni, dar îmi dau şi confortul protecţiei capitalului în condiţiile în care piaţa ar scădea“, spune Mihail Ion, preşedintele Raif­feisen Asset Management, care gestioneazã fonduri mutuale şi închise, precum şi conturi individuale de peste 120 mil. euro. Directorul diviziei de private banking de la Banca Transilvania, Anca Crăciun, este interesat de titlurile fondurilor care combină expunerea pe piaţa de capital cu aceea monetară, “cu accent preponderent pe cea din urmă. Pentru că apetitul la risc a scăzut semnificativ“, spune Crãciun.