Marea Britanie a plătit 7,4 miliarde lire sterline celor care au avut depozite în băncile islandeze

Guvernul a intervenit pentru salvarea a peste 300.000 de britanici ce aveau economiile depuse în marile bănci islandeze, după ce Kaupthing şi Landsbanki au dat faliment în luna octombrie a anului trecut. Statisticile arată că Trezoreria a trebuit să plătească 3,3 miliarde lire către cei ce îşi depuseseră economiile la băncile Kaupthing Singer & Friedlander şi Heritable Bank, în timp ce despăgubirile pentru deponenţii cu banii în conturi Icesave se ridică la 4,5 miliarde dolari.

Cea mai mare parte din cele 7,4 miliarde lire a reprezentat un împrumut către the Financial Services Compensation Scheme, responsabilă pentru acoperirea primelor 50.000 de lire pierdute de deponenţi.

Alte 2,3 miliarde lire sterline reprezintă un împrumut pentru guvernul islandez, care va acoperi primii 20.887 euro pierduţi de deponenţii Icesave, pentru că banca se afla sub sistemul său de supraveghere. Programul acordării despăgubirilor nu a fost stabilit încă de cele două ţări.

Un purtător de cuvânt al Trezoreriei s-a declarat încrezător că cea mai mare parte a sumei de 7,4 miliarde lire va fi returnată, în cele din urmă, instituţiei. "Guvernul a luat măsuri decisive în legătură cu băncile islandeze pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar britanic", a spus acesta.

Guvernul islandez a anunţat în martie că va pune bazele unei companii pentru restructurarea activelor ce au fost preluate de stat în contextul crizei financiare, ce a lovit grav economia Islandei. Statul a preluat patru dintre cele mai mari bănci, Kaupthing, Glitnir, Landsbanki şi Straumur-Burdaras.

Islanda a intrat în recesiune în ultimul trimestru din 2008, deşi economia a crescut cu o rată anuală de 0,3%. Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 0,9% în al patrulea trimestru, faţă de intervalul anterior. Islanda a intrat astfel în recesiune la sfârşitul anului, după ce economia se comprimase cu 3,4% în al treilea trimestru.

Anual, economia statului nordic a crescut cu 0,3%, datorită unei creşteri cu 7,1% a exporturilor, combinată cu o scădere cu 18% a importurilor.

Creşterea este net inferioară celei de 5,5% de anul trecut, potrivit datelor revizuite. Anterior, datele oficiului de statitsică anunţaseră o creştere cu 4,9% a PIB-ului.

Sursa: NewsIn