Marea Britanie accepta mentionarea monedei euro in Declaratia de la Berlin

Marea Britanie a acceptat ca adoptarea monedei euro să fie menţionată ca succes al UE în declaraţia pe care cei 27 o vor adopta la Berlin, la cea de a 50-a aniversare a Tratatului de la Roma, în timp ce Franţa vrea să se asigure că documentul nu va stipula o extindere necontrolată a UE în viitor.

Premierul britanic Tony Blair nu se va opune - la summit-ul UE de joi -  menţionării euro ca unul dintre succesele istorice ale UE în declaraţia solemnă de la Berlin, a declarat un oficial britanic, informează NewsIn.

"Această declaraţie este o celebrare a tot ce a realizat Europa. Pentru unele state, adoptarea euro este unul dintre succese, deci este normal ca declaraţia să includă această realizare", a spus oficialul, sub anonimat.

Londra  - care a refuzat să adopte moneda unică şi nu intenţionează să o facă - s-a opus până acum introducerii în Declaraţia de la Berlin a vreunei referiri la aceasta. De altfel, acest subiect a devenit unul de controversă în ceea ce priveşte conţinutul documentului aniversar.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat marţi că el crede că ar trebui să existe o referire la euro în declaraţie şi că "va exista o referire la euro". "Din contactele mele de până acum cu liderii ţărilor membre nu am văzut niciunul opunându-se acestei formulări", a adăugat Barroso.

Declaraţia de la Berlin, documentul de aniversare a "naşterii" UE, este în prezent în curs de redactare de către preşedinţia germană a UE şi a suscitat dezbateri în ţările membre. Fiecare dintre ele are anumite sensibilităţi referitoare la text.

Barroso a mai amintit extinderea UE printre alte subiecte sensibile. "Cred că un punct important trebuie să fie extinderea, nu numai cele din trecut, ci şi posibilitatea ca UE să includă alte state care vor îndeplini criteriile de aderare", a spus preşedintele CE.

Un diplomat francez a reacţionat imediat la declaraţiile lui Barroso, subliniind că extinderea trebuie să aibă loc şi dacă "UE îndeplineşte criteriile de a primi noi membri". "Mă refer la a avea un buget, politici comune, instituţii şi, în mod special, acceptul opiniei publice", a adăugat acesta.

Diplomatul francez a subliniat că, dacă se va menţiona extinderea în Declaraţia de la Berlin, "trebuie menţionate condiţiile în care aceasta poate fi un succes". Opinia oficialului reflectă puternicele rezerve pe care le are opinia publică din Franţa faţă de o nouă extindere a Uniunii.

O altă dilemă a specialiştilor europeni constă în a găsi cea mai bună formă de a menţiona în documentul care va fi adoptat la summit-ul de la Berlin situaţia instituţională a UE.

Barroso însuşi a lansat ideea că declaraţia trebuie să pună bazele unui nou cadru instituţional, după votul negativ primit de Constituţia europeană din partea Franţei şi Olandei. Prin urmare, preşedintele CE îşi doreşte o "referire clară la instituţii", cerând "angajamentul statelor membre în soluţionarea chestiunii constituţionale".

Cancelarul german Angela Merkel va încerca şi ea să convingă liderii ţărilor UE - la summit-ul european de la sfârşitul acestei săptămâni - să includă menţionarea unui nou tratat în Declaraţia de la Berlin.
Referirea la instituţii trebuie să fie mai generală, întrucât numeroase state, precum Polonia şi Marea Britanie, se opun unui proces accelerat de resuscitare a Constituţiei.

"Urmează să includem sau nu un termen în declaraţie?", s-a întrebat chiar şi Barroso, explicând că liderii UE au căzut de acord cu 2009 ca dată limită până la care criza instituţională şi constituţională trebuie rezolvată.
Diplomaţii germani au spus că este foarte probabil ca textul declaraţiei să evite termeni precum Constituţie sau constituţional pentru a descrie consensul tot mai răspândit în cadrul membrilor UE ca noul tratat să fie numit simplu tratat şi nu Constituţie.