Marea DILEMĂ a lui ISĂRESCU: "Cum conectăm România în anul centenar?”

”Aş remarca aici o provocare suplimentară căreia trebuie să-i facem faţă pe termen mediu, şi mă refer aici la faptul că Uniunea Europeană va traversa o perioadă de ample transformări, unele determinate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Aceste transformări se vor reflecta în mod sigur şi în arhitectura bugetară europeană, generând incertitudini cu privire la viitorul fondurilor structurale şi de coeziune. De aceea este important pentru România să se mobilizeze şi să urgenteze eforturile de atragere a fondurilor europene în actualul cadru financiar multianual”.

În opinia lui investiţiile din fonduri europene prezintă o serie de avantaje pentru România. Ele sunt ieftine, deoarece partea de cofinanţare internă este de doar 15% din valoarea proiectelor şi ajută la capitalizarea firmelor, ceea ce le face bancabile.

Reversul medaliei este legat de faptul că sunt mari consumatoare de timp, datorită cadrului de reglementare şi a regulilor relativ complicate, iar o simplificare a regulilor de atragere a fondurilor europene ar dinamiza accesul la acest tip de finanţare.

”Avem nevoie de fonduri europene pentru finalizarea reformelor structurale, dintre care unele se referă încă la asigurarea infrastructurii de bază sau la dezvoltarea resurselor umane, iar altele la saltul tehnologic necesar pentru recuperarea decalajelor faţă de ţările din zona euro. Dar înainte de toate avem nevoie de continuitatea proiectului european”.