”Plafonul de 9,4% pe care îl avem pentru cheltuielile din sistemul de pensii, incluzând şi pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor, dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluţii ascendente a inflaţiei sau a altor influenţe care sunt la nivel macroeconomic. Ar trebui Guvernul, în funcţie de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile. Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul care e pe termen foarte lung, să menţii astfel de plafon de cheltuieli, în condiţiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva în jur de 13% din PIB”, a declarat Marcel Boloş, marţi seară, la Digi24.
Boloş a explicat că România îşi doreşte înlocuirea indicatorului, nicidecum eliminarea plafonului.
”Deci e limpede că din această perspectivă n-aş vrea să se înţeleagă, că ne urmăreşte Comisia Europeană în declaraţiile noastre, că noi dorim eliminarea acestui plafon, ci înlocuirea indicatorului cu unul care poate să aducă tot disciplină financiară. Noi ne-am gândit să fie ponderea transferurilor de stat către bugetul asigurărilor sociale în PIB la un anumit procent. Încă nu-l avem stabilizat acest procent. Noi am dori să îl înlocuim cu un alt indicator pentru ca să lase liberă decizia Guvernului pe viitor în privinţa actualizării pensiilor, să nu ajungă acest indicator ca să fie un blocaj sau să frâneze măsurile acestea pe care Guvernul ar trebui să le decidă în perioade cum este acesta de evoluţie a ratei inflaţiei”, a precizat Boloş.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a subliniat că alte state UE nu au acest plafon.

