Opinie Marian Alecu, antreprenor

 
  1. 1. Fapt: Fitch a coborât ratingul României la „negativ” – puțin peste Junk.
Comentarii: 1.Acum două luni ni se spunea că ne-am împrumutat cu dobândă negativă. Să presupunem că așa a fost. Poate ni se explică de ce ratingul economiei României a scăzut, în condițiile în care toate economiile lumii (cu foarte mici excepții) sunt afectate, unele chiar mai grav.
  1. 2. Realizăm că, din acest moment. ne vom împrumuta în condiții și mai grele. De ce stau guvernanții noștri și nu apelează la împrumuturi externe masive? Trebuie să cădem și mai jos, să plătim și mai scump?
  2. 3. Fapt: Guvernul anunța pentru 2020: 1,9% scădere economică, 6% scăderi de venituri bugetare și 3% creștere cheltuieli bugetare.
Comentarii:
  1. 1. NEREALIST. Înseamnă că cei care ne conduc nu văd realitatea CEA REALĂ. Oameni buni, deficit bugetar de minimum 8%. Pentru asta trebuie să ne pregătim sau poate pentru mai rău. Și nu sunt panicard, ci doar realist și conectat la ce se întâmplă, nu ca cei din „turnul de fildeș”.
  2. 2. Fapt: Împrumuturi acordate de bănci cu garanții guvernamentale și fără dobândă până în decembrie 2020.
Comentarii: 1.1. Am văzut cu toții cum a demarat acțiunea: site–ul s–a blocat în primele 30 de minute.
  1. 2. Am discutat cu un bancher pe tema aceasta. Lucrurile stau astfel: creditul are nevoie de aprobări și para-aprobări de la toate fondurile de garantare și contragarantare care au birocrația lor tradițională și nemuritoare. Băncile vor cere și ele bilanțuri, planuri de afaceri etc. Apoi vor cere cofinanțare de minimum 10%. Aici, o primă întrebare: de unde ? Firmele nu au bani de salarii, și noi cerem cofinanțare? Ce glumă bună! Apoi, banca va trece creditul respectiv prin diferite comitete de risc, de bonitate, etc. Bref: bancherul mi-a garantat că banii nu se pot obține înainte de iulie-august. Până atunci, multe firme vor fi dispărute de mult, însă vom avea toți satisfacția că s-a mai bifat o măsură economică de „ajutorare” a sectorului privat.
  2. 3. În condițiile în care iei creditul în august, nu cred că e mare ajutor scutirea de dobândă până în decembrie. Ar trebui minimum 12 luni din momentul acordării creditului.
  3. 4. Fapte: Soarele de afară, împreună cu scăderea rezervelor financiare ale oamenilor (mulți cu rate pentru case, leasinguri pentru mașini) vor face din ce în ce mai greu statul în casă și izolarea. Vor crește, logic, actele de nervozitate și nesupunere la izolare socială. Ține cineva cont de asta?
Comentarii: Țin să felicit firma bucătăresei de lângă Giurgiu pentru contractul cu statul de 12 milioane de euro (evident, prin atribuire directă) și nu înțeleg de ce nu este preluat acest succes al economiei de piață în manualele de economie liberă și funcțională. Să mai spunem că firmele private nu sunt ajutate! Mă opresc aici cu enumerarea problemelor dar, din păcate, ele sunt mult mai multe. Revin cu câteva propuneri economice, care se pot aplica în termen foarte scurt și care ar putea ajuta imediat firmele: #KUNZARBEIT sau „MUNCA FLEXIBILĂ” (sugestia îi aparține lui Dragoș Anastasiu, pentru buna regulă). E patentată de nemți din 1910 și a funcționat perfect în toate cazurile de criză. Constă în următoarele: pentru o perioadă de 12 luni (cazul României) statul suportă o parte din salariile angajaților firmelor aflate în dificultate, iar acestea suportă diferența. Din câte știu, această măsură  (succint descrisă de mine) întrunește și adeziunea marilor centrale sindicale. #REDUCEREA IMPOZITĂRII SALARIILOR. Ar ajuta la reducerea poverii de pe umerii angajatorilor și ar diminua considerabil munca la negru și șomajul cu implicații pozitive asupra bugetului. Principiul ar fi „contribuții mai mici de la mai mulți angajați”. Să nu uităm că cele mai optimiste scenarii dau 1 milion de șomeri. #INVESTIȚII MASIVE ȘI IMEDIATE ÎN INFRASTRUCTURĂ. Avantajele nici nu mai trebuie evidențiate. Altceva trebuie spus: pentru asta ar trebui ca cineva să caute bani, altcineva să pregătească proiectele, să se facă licitațiile. Realizez singur că eutopic ce spun și cer; vom bifa glorios încă vreo câteva zeci de kilometri de autostradă, imediat surpabilă, și vom avea sute de explicații, pornind de la „greaua moștenire” și terminând cu „contextul economic dificil”. Am sa trec la concluzie și o adresez oamenilor din mediul de afaceri: din păcate, se vede pe zi ce trece că salvarea economiei private nu va veni de la Guvern, ci numai de la noi înșine. Șansa noastră este să trecem cât mai repede la muncă și, cum ne vom pricepe noi mai bine, cum vom putea, să încercăm să supraviețuim și să mergem mai departe. Din păcate, așa cum nu am fost ajutați în criza din 2009, nu vom fi ajutați nici acum sau vom fi ajutați marginal și politicianisto- populist. Multe țări europene, unele lovite de pandemie mai grav decât noi, au anunțat deja măsuri de relansare a economiei și de repornire treptată a acesteia. La noi, ați auzit ceva de la guvernanți, vreo idee cât de vagă? Îndrăznesc să avansez o dată: 16 Mai. Eu cred că putem și să respectăm condițiile de distanțare socială, dar putem toți să și reîncepem munca în toate domeniile economice. Nu va fi ușor, dar este singura noastră șansă. Întârzierile vor avea costuri economice, dar și sociale grele și, poate, ireparabile. Trebuie să începem pregătirea de pe acum și să luăm în calcul tot ce e de făcut. E șansa să ne păstrăm firmele, angajații și să ne arătăm valoarea. Criza economică e „cât casa”, iar Guvernul vede scădere economică de 1,9%. E clar că suntem obligați să ne descurcăm cvasisinguri, dar la alegerile viitoare ni se va explica doct și țanțoș cum ne-au salvat prin leadership și relație strânsă cu noi (stați liniștiți, se vor referi tot la firma de lângă Giurgiu). Visez doar să fim pe picioarele noastre atunci, și pentru asta, noi și doar noi trebuie să tragem! Vă rog, oameni buni, pentru noi, pentru familiile noastre, pentru angajații noștri și familiile lor, HAIDEȚI SĂ REPORNIM TREABA! Marian Alecu este cel care a adus McDonald’s în România și a condus mulți ani operațiunile lanțului de restaurante. Alături de fratele și de fiul său deține sau este acționar în mai multe companii cu afaceri în domeniul hotelier, restaurante, producție de bijuterii și consultanță.