Marian Sârbu a declarat că acordarea premiilor necesită un efort bugetar

Denisa Pătraşcu, fost secretar de stat din Ministerul Muncii, a declarat pentru the Money Channel că nu este exclus ca una dintre condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional să fie creşterea taxelor şi contribuţiilor sociale şi, posibil, îngheţarea salariilor. Ea a amintit că reducerea costurilor este dictatul oricărui împrumut din partea instituţiilor internaţionale.

Ieri seară, la întâlnirea dintre Ministrul Muncii Marian Sârbu şi Sindicate s-a ajuns la concluzia că este necesară stabilirea unor plafoane maxime pentru acordarea îndemnizaţiilor de merit. În acest fel ordonatorii principali de credite vor putea să se încadreze în limitele de cheltuieli cu personalul, aşa cum sunt acestea prevăzute în legea bugetară anuală.

În cadrul discuţiilor de luni cu sindicatele, ministrul muncii le-a spus participanţilor la negocieri că acordarea de premii în acest an necesită un efort bugetar de 583 milioane lei, iar impactul financiar cauzat de plata salariilor de merit din sistemul bugetar ar fi de 502 milioane lei.

Ministerul Muncii doreşte în continuare menţinerea celor două articole în ordonanţa de urgenţă ce reglementează cheltuielile cu personalul din sectorul bugetar pentru a economisi 1,1 miliarde lei. În textul iniţial se propunea reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,6 miliarde lei în acest an.

Tot ieri, Marian Sârbu a declarat că se va renunţa la articolul 20 din ordonanţa de urgenţă dacă se vor reduce salariile de merit, îndemnizaţiile şi premierea. Articolul 20 dă posibilitatea ordonatorilor de credite să poată lua măsuri pentru a se încadra în limitele bugetare. Sindicatele au plecat însă nemulţumite de la întâlnirea cu ministrul muncii.

Constantin Ciosu, secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale şi Marius Nistor, vicepreşedintele federaţiei Spiru Haret au declarat că nu acceptă ca sporurile să le fie luate şi nu exclud declanşarea unei greve generale. Să ne amintim că îngheţarea salariilor, tăierea cheltuielilor publice şi creşterea TVA-ului au fost condiţiile puse de FMI Ungariei, Letoniei şi celorlalte ţări care au cerut bani de la fond. Ungaria a împrumutat 12,5 miliarde de euro şi a trebuit să taie din cheltuielile tuturor ministerelor şi să renunţe la al 13-lea salariu.

Cheltuielile publice în Ungaria au fost reduse cu 2 la sută, TVA-ul a fost mărit cu 2% şi indexările în funcţie de inflaţie au fost amânate. În România reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar a început cu tăierea a 20% din posturile din ministere şi aparatul Guvernului.

Mariana Chetrari, editor The Money Channel