Astfel, dobânzilor de 16-24% practicate de bănci li se adaugă, pe nota de plată a agicultorilor, şi taxele ce urmează a fi plătite depozitarilor, care, potrivit normelor actuale, ar ajunge la 50 de lei pe tonă depozitată. În plus, marii agicultori trag un semnal de alarmă şi cu privire la faptul că programul ar putea să rateze ciclul de producţie ce va începe în septembrie, dacă statul va întârzia cu aplicarea normelor “Primul Siloz”.
“Noi deja ne pregătim pentru noul ciclu de producţie. Dacă mai durează puţin aplicarea normelor, atunci anul acesta s-a dus. Programul este o iniţiativă bună, dar aştept concretizarea. Un aspect important ce trebuie avut în vedere de autorităţi ţine de partea financiară a programului, respectiv de dobânzile ce vor fi percepute de bănci. O dobândă acceptabilă şi pentru micii producători ar fi de până în 9%, cum este şi în străinătate, iar ceea ce depăşeşte această limită devine împovărător”, a declarat pentru Business Standard Adrian Porumboiu, preşedintele Racova Com Agro Pan Vaslui, administratorul a 50.000 hectare de teren. La rândul lui, Culiţă Tărâţă, patronul TCE 3 Brazi Piatra Neamţ, spune că este greu pentru producători să ia credite cu dobânzi de 20-24%, în condiţiile în care, cu “bruma de profit” pe care aceştia o au, abia pot înfiinţa culturile în toamnă.
“Dobânzile sunt extraordinar de mari. În străinătate - spre exemplu, în Germania sau SUA - există credite pe termen lung cu dobânzi de 2%. Când abia ai obţinut o brumă de profit, care nu poate acoperi costurile noului ciclu de producţie, ce începe, în fiecare an, în luna septembrie, cum să accesezi un credit pentru care dobânda în lei este, în prezent, între 20% şi 24%?”, se întreabă, retoric, Culiţă Tărâţă.
Omul de afaceri administrează 66.000 hectare de teren. Acesta spune că una dintre deficienţele programului “Primul Siloz” ţine de faptul că statul nu finanţează costurile de depozitare.
“Cu toate taxele prevăzute în normele programului, respectiv taxele impuse de silozari, la care se mai adaugă şi dobânda percepută de bancă, practic, statul a pasat cheltuielile tot în spatele producătorilor. Statul ar trebui să îşi asume responsabilitatea, dacă tot a propus acest program, şi să suporte costurile de depozitare”, a precizat Culiţă Tărâţă. Şi alţi producători vorbesc despre faptul că politica băncilor implicate în acest program, respectiv CEC Bank, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Piraeus Bank şi Alpha Bank, nu poate fi anticipată, dar că ideal ar fi o dobândă cât mai mică. “Estimez că o dobândă acceptabilă pentru producători ar fi de până în 15% în lei, oricum, este greu de apreciat cum vor proceda băncile”, a declarat Ştefan Poienaru, patronul Agrofam Feteşti. Marii jucători spun că, în condiţiile în care ciclul agricol începe într-o lună, întârzierea aplicării programului “Primul Siloz” va face ca acesta să devină operaţional, practic, abia de anul viitor.
“Chiar dacă programul va fi demarat în acest an, nu se va bucura la început de succes, pentru că îi lipseşte notorietatea în rândul producătorilor. Apreciez că vor fi puţini producători care vor intra în program în 2009. Este un pas spre resuscitarea sectorului agricol, care acum se află în comă”, spune Mihai Anghel, patronul Cerealcom Dolj.
