Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) trebuie adoptată rapid, în această sesiune extraordinară a Parlamentului, deoarece operatorii din Marea Neagră au nevoie de un cadru de reglementare stabil pentru a lua cât mai rapid deciziile finale de investiții. De această lege depind investițiile de miliarde de euro din Marea Neagră. Așa afirmă atât parlamentari ai puterii, cât și ai opoziției. Însă este o lege cu multe hibe, cu articole controversate, introduse încă de la început de guvernarea Tudose și apoi adoptate, fără dezbatere reală, de Senat. Legea se află acum la deputați, iar aceștia invocă urgența adoptării ei, chiar dacă nu a fost găsită sau nu s-a dorit găsirea unei forme avantajoase atât pentru stat, cât și pentru investitorii din Marea Neagră. Articolul 7 referitor la obținerea documentațiilor de urbanism. În forma Guvernului, articolul prevedea că lucrările realizate până la terminalele de coastă pentru transportul gazelor pot fi făcute fără obligația operatorilor de a obține documentațiile de urbanism. Senatul a modificat articolul, eliminând această obligație inclusiv pentru lucrările de la terminalele de coastă. Reprezentanții Ministerului Dezvoltării au contestat acest articol, spunând că "tot timpul, la toate negocierile", s-a discutat exceptarea de la obligațiile pentru obținerea PUZ doar pentru zonele de plaje. În rest, până la terminalele petroliere, conductele ar trebui să treacă pe unde le permite planul de urbanism local. Operatorii se tem că obținerea PUZ durează prea mult. Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Dezvoltarii a spus că operatorii deja au trimis documentația necesară obținerii PUZ. Aceasta și în condițiile în care operatorii au cumpărat deja terenurile prin care vor trece conductele. Reprezentanții operatorilor prezenți la discuții au admis că într-o primă fază au negociat ca pentru construcțiile supraterane să existe necesitatea obținerii planurilor urbanistice zonale.    
Proiectul legii offshore-ului garantează companiilor petroliere care caută hidrocarburi în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere.   În cazul în care va fi impusă totuși o taxă, statul român va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală. Actul normativ ce se află în dezbatere în Parlament ar trebui să fie punctul de plecare al exploatării rezervelor de gaze de circa 200 de miliarde de metri cubi din Marea Neagră, pentru că stabileşte regimul administrativ, fiscal şi, în general, stabileşte anumite costuri fixe ale companiilor, care pot asfel să îşi realizeze calculele de rentabilitate ale proiectului. Disputele din ultimul timp între petroliști și politicieni se poartă în ceea ce privește regimul redevențelor. Petroliştii cer, în offshore, regim fix al redevenţelor şi lipsa impozitului suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate pe uscat. În schimb, politicienii de la putere vor cât mai multe venituri la buget.
  Articolul integral pe HOTNEWS.