Mărirea și decăderea minei care a dat "cel mai curat plumb din lume"

Herja este una dintre cele șapte mine care înconjoară orașul Baia Mare. Oamenii îi spun „mina mare”. Deschisă în secolul XI a fost unul dintre cele mai importate centre miniere ale județului Maramureș, dar și al Transilvaniei. De-a lungul anilor, aici s-a exploatat aur, argint, fier și cupru, însă principala resursă a subsolului a fost plumbul. Foști specialiști ai minei spun că plumbul de la Herja era cel mai curat din lume. “Străinii erau foarte interesați de mina noastră, în special germanii. Ei veneau aici anual, pentru a vedea modul nostru de lucru și resursele pe care le are de oferit mina”, a povestit Arina N., o fostă angajată. În anii săi de glorie, exploatarea număra mai bine de 2000 de angajați, proveniți din oraș, dar și din zonele limitrofe Băii Mari. “Echipamentele erau moderne, protecția era asigurată, munca fiind realizată la standarde înalte”, povestește Zoltan N., un fost subinginer miner. “După căderea comunismului, mineritul din județ a luat-o la vale. România voia să adere la UE, astfel aceștia au impus un set de reguli, printre care și reducerea simțitoare a exploatării minereului neferos”, adaugă acesta.   Declinul major a început în anul 1997, când o ordonanță din partea Guvernului anunța că activitatea minieră de la Herja, dar și din restul județului, urma să fie redusă treptat, până la închiderea definitivă. Angajații de la mină au fost “disponibilizați” eșalonat, în funcție de vârsta de pensionare sau voința fiecăruia.     Articolul integral pe REALITATEA.NET