„Masă sănătoasă la școală” este una dintre cele mai eficiente politici publice pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea familiilor vulnerabile, susține deputata PNL Raluca Turcan, care a cerut, joi, generalizarea acestui program la nivel național. În opinia sa, proiectul aduce copiii la școală și oferă stabilitate comunităților, mai ales în mediul rural.
Masă sănătoasă, un program contestat la început, validat de rezultate
Raluca Turcan a reacționat la valul de aprecieri publice recente privind programul „Masă la școală”, amintind că implementarea acestuia a fost un proces dificil și îndelungat.
„Văd internetul plin de poze cu oameni politici care aplaudă Programul 'Masă la școală'. E bine că se aplaudă astăzi, dar adevărul e că drumul până aici a fost lung și deloc comod politic. (…) Când am lansat programul de masă sănătoasă în 2016 (proiectul de lege a fost depus în 2013, deci a durat ceva să-l punem în practică!!!) mi s-a spus că e populism ieftin și că 'nu sunt bani'. Mi s-au adresat insulte și jigniri personale doar pentru că am luptat pentru implementarea acestui program. Am început atunci cu 50 de școli, într-o perioadă în care puțini aveau curajul să creadă că o masă sănătoasă poate ține copiii la școală. Astăzi, după aproape zece ani, vorbim de aproape 1.500 de școli și peste 520.000 de elevi și preșcolari care au o masă diversificată la școală. Datele au confirmat exact ce știam: acolo unde există masă la școală, prezența crește și abandonul scade”, a scris deputata pe Facebook.
Aceasta a subliniat că, în comunitățile rurale, există un număr „dureros” de mare de copii care vin la școală pentru că acolo primesc o masă zilnică, iar pentru mulți dintre ei educația reprezintă singura șansă reală de a ieși din sărăcie.
În același timp, Turcan a criticat programul „Cornul și laptele”, pe care îl consideră depășit și ineficient:
„În paralel, continuăm să aruncăm cu bani pe un program depășit - 'Cornul și laptele' - cu bugete ridicole și rezultate aproape inexistente. 0,70 lei pentru fructe, 1,11 lei pentru lapte, 0,65 lei pentru panificație. În prea multe școli, produsele ajung la gunoi sau hrană pentru animale. Risipă de bani publici, zero efect educațional și valoare nutritivă redusă”.
În opinia deputatei liberale, soluția este una clară: renunțarea la „Corn și lapte” și transformarea programului de alimentație școlară într-un sistem național de masă sănătoasă.
„Direct spus: 'Masă sănătoasă' trebuie generalizat la nivel național. O masă caldă de 16,5 lei pe zi, cu posibilitate de suplimentare din bugetele locale, aduce copiii la școală, sprijină familiile vulnerabile și dă stabilitate comunităților. Și nu vreau să-mi spună cineva că nu sunt bani, pentru că, dacă nu se aruncă cu banii pe firme de partid și produse proaste, vă garantez că banii se găsesc! Ministerul Educației trebuie să prezinte o analiză serioasă asupra ambelor programe, să vedem în ce școli au fost implementate cum trebuie și să vedem câți bani pot veni din fonduri europene și cât trebuie acoperit din bugetul național pentru a implementa 'Masă sănătoasă' la nivel național. România a promis acest lucru în 2016. Sper să nu mai așteptăm încă zece ani ca să facem ce știm deja că funcționează”, a afirmat vicepreședintele grupului deputaților PNL.




