"Proiectul, pe care dorim să-l implementăm, este un mecanism de tranzacţionare de tip OTC, cu acţiuni nelistate la Bursă, sau pe un alt sistem alternativ de tranzacţionare, deci este separat de proiectele Bursei de Valori", spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor şi vicepreşedintele Bursei.
Iniţiativa Asociaţiei Brokerilor este un proiect complementar, care ar urma să ajute acţionarii din companiile nelistate să-şi vândă acţiunile şi pe potenţialii investitori să cumpere astfel de titluri, asigurând o lichiditate minimă.
Mecanismul va fi similar unei platformei de negociere, unde este afişat numele societăţii de brokeraj care face oferta, însă oferta poate fi una pur informativă. Astfel, brokerii pot negocia între ei, prin telefon sau prin sistemul informatic pentru a face tranzacţia.
"După aceea se face transferul acţiunilor la Depozitar, în mod electronic, eliminându-se astfel toate programările care se fac acum şi se elimină disconfortul acesta al deplasării până acolo", completează şeful brokerilor.
La Depozitarul Central, tranzacţiile cu astfel de acţiuni se vor face doar prin decontare brută, adică dacă un investitor cumpără o acţiune, nu o poate vinde mai departe până când tranzacţia iniţială nu se decontează.
O afacere avantajoasă pentru toţi participanţii
Proiectul Asociaţiei Brokerilor ar urma să aducă beneficii tuturor actorilor implicaţi. Pe de-o parte casele de brokeraj îşi vor spori lichidităţile, iar investitorii se vor putea orienta pentru a vinde sau a cumpăra la un preţ optim, evitând alţi intermediari şi speculatori.
"În felul acesta nu vom mai avea acel mare lanţ de intermediari care nu sunt autorizaţi de CNVM, despre care nu ştim cine sunt sau dacă plătesc impozit", a menţionat Dan Paul.
De asemenea, proiectul va fi benefic atât pentru Depozitarul Central, care îşi va divesifica serviciile, cât şi pentru Bursa de Valori, care furnizează soluţia de internet pentru funcţionarea mecanismului. Un alt obiectiv urmărit de şeful brokerilor, prin acest proiect, este creşterea numărului membrilor Asociaţiei Brokerilor, din moment ce doar aceştia pot utiliza mecanismul de tranzacţionare.
"Noi vom avea licenţa de aplicaţie, pe care o vom pune la dispoziţie membrilor, în mod gratuit, iar soluţia tehnică pentru implementarea mecanismului va fi oferită de Bursa de Valori", a precizat preşedintele Asociaţiei Brokerilor.
Astfel, pentru realizarea tranzacţiilor, casele de brokeraj vor fi conectate la aplicaţia Asociaţiei Brokerilor, urmând ca ulterior decontările să fie realizate de către Depozitarul Central.
Potrivit lui Dan Paul, rolul Asociaţiei Brokerilor este acela de a aloca resursele financiare pentru implementarea proiectului şi asigurarea respectării regulilor de tranzacţionare.
În acest sens, Asociaţia Brokerilor urmează să redacteze un regulament de practică onesta, pentru a implementa o minimă deontologie între participanţi, astfel încât tranzacţiile să se desfăşoare după anumite reguli, cum ar fi cea a celei mai bune oferte.
În ceea ce priveşte taxarea tranzacţiilor, Asociaţia Brokerilor spune că intenţionează să perceapă comisioane cu aproximativ 50% mai mici decât cele practicate pe piaţa administrată de Bursa de Valori.
Proiectul vizează acţiunile a peste 200 de societăţi delistate sau nelistate
Pentru tranzacţionarea prin mecanismul dezvoltat de brokeri, societatea respectivă trebuie să îndeplinească două condiţii: să aibă în statut libera transferabilitate a acţiunilor şi să aibă contract cu Depozitarul Central pentru ţinerea evidenţei acţionarilor.
"Am identificat în jur de 200 de societăţi din cadrul programului de privatizare în masă, care au fost delistate şi au acţionari foarte mulţi, iar emitenţii nu au nimic împotrivă ca cei care au rămas captivi în acţionariat să poată să-şi vândă participaţiile", spune Dan Paul, menţionând că "sunt tot felul de Comcereal-uri, societăţi ca Dacia sau Petrotel ale căror acţiuni ar putea fi tranzacţionate, însă cel mai important este Fondul Proprietatea".
"Preţul corect pentru acţiunile Fondului Proprietatea ar putea fi dat de acest mecanism"
La finalul lunii mai, Fondul Proprietatea era deţinut în proporţie de 28,12% de persoane fizice, în timp ce firmele şi celelalte entităţi controlează doar 5,86% din capitalul societăţii, excluzând participaţia statului.
În contextul în care listarea Fondului la Bursă se lasă aşteptată, acţionarii acceptă să-şi vândă titlurile pe piaţa "neagră", la preţuri pur speculative, care nu au la bază o analiza fundamentală. Astfel, lipsa unei pieţe organizate pentru acţiunile Fondului Proprietatea şi prin urmare lipsa lichidităţii presează acţionarii să-şi cedeze participaţiile la cotaţii uneori derizorii.
"Noi încercăm să implementăm o soluţie cât mai simplă atât tehnic, cât şi juridic şi logistic, care să fluidizeze tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea, pentru că sunt foarte mulţi samsari în lanţul acesta şi vânzătorii care obţin un preţ mai mic pe aceste acţiuni sunt cumva păcăliţi", explică şeful brokerilor.
"Ba se aude de 20% din valoarea nominală, ba de 40% şi sunt nişte diferenţe prea mari de preţ. În schimb, după lansarea mecanismului va exista permenent un best bid (cel mai bun preţ de cumpărare - n.r.) şi un best ask (cel mai bun preţ de vânzare - n.r.)", adaugă Dan Paul.
Şeful brokerilor mai spune că ceea ce contează în cazul tranzacţionării acţiunilor Fondului Proprieteatea este să existe lichiditate şi un preţ corect, iar preţul corect ar putea fi dat de acest mecanism dezvoltat de Asociaţia Brokerilor.
Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, creată în anul 2005 pentru despăgubirea persoanelor care au fost deposedate în mod abuziv de comunişti, ale căror proprietăţi nu mai pot fi retrocedate în natură. Fondul are un capital social de 14,24 miliarde lei, împărţit în 14,24 milioane acţiuni cu o valoare nominală de 1 leu.
"Suntem gata cu proiectul în proporţie de 99%"
Din punct de vedere tehnic, au fost parcurşi cei mai importanţi paşi pentru implementarea mecanismului, susţine Dan Paul, singurele etape care urmează să fie încheiate fiind o ultimă consultare cu avocaţii, convocarea acţionarilor Asociaţiei Brokerilor, pentru aprobarea unui regulament şi notificarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM).
"Nu pot, însă, să dau o dată fixă la care va fi lansat. Dacă toate merg bine, ne aşteptăm să-i dăm drumul în cel mai scurt timp. Noi suntem gata cu proiectul în proporţie de 99%", precizează Dan Paul.
Astfel de platforme există în toată Europa, spune Dan Paul, în ţări precum Anglia, Germania şi Franţa, unde brokerii şi-au făcut în paralel mecanisme de tranzacţionare în afara pieţei.
"De altfel, aşa a apărut şi OTC-ul în America, pe la 1870, cu acţiuni nelistate la cota vreunei Burse sau pe o altă piaţă reglementată", a conchis şeful brokerilor.
Tranzacţiile extrabursiere (OTC) sunt des folosite în pieţele străine de capital, unde investitorii, în special cei instuţionali, negociază direct transferul de acţiuni în afara pieţelor reglementate sau a sistemelor alternative de tranzacţionare. Totuşi, aceste transferuri implică un nivel mai redus de transparenţă.
Iniţiativa Asociaţiei Brokerilor este un proiect complementar, care ar urma să ajute acţionarii din companiile nelistate să-şi vândă acţiunile şi pe potenţialii investitori să cumpere astfel de titluri, asigurând o lichiditate minimă.
Mecanismul va fi similar unei platformei de negociere, unde este afişat numele societăţii de brokeraj care face oferta, însă oferta poate fi una pur informativă. Astfel, brokerii pot negocia între ei, prin telefon sau prin sistemul informatic pentru a face tranzacţia.
"După aceea se face transferul acţiunilor la Depozitar, în mod electronic, eliminându-se astfel toate programările care se fac acum şi se elimină disconfortul acesta al deplasării până acolo", completează şeful brokerilor.
La Depozitarul Central, tranzacţiile cu astfel de acţiuni se vor face doar prin decontare brută, adică dacă un investitor cumpără o acţiune, nu o poate vinde mai departe până când tranzacţia iniţială nu se decontează.
O afacere avantajoasă pentru toţi participanţii
Proiectul Asociaţiei Brokerilor ar urma să aducă beneficii tuturor actorilor implicaţi. Pe de-o parte casele de brokeraj îşi vor spori lichidităţile, iar investitorii se vor putea orienta pentru a vinde sau a cumpăra la un preţ optim, evitând alţi intermediari şi speculatori.
"În felul acesta nu vom mai avea acel mare lanţ de intermediari care nu sunt autorizaţi de CNVM, despre care nu ştim cine sunt sau dacă plătesc impozit", a menţionat Dan Paul.
De asemenea, proiectul va fi benefic atât pentru Depozitarul Central, care îşi va divesifica serviciile, cât şi pentru Bursa de Valori, care furnizează soluţia de internet pentru funcţionarea mecanismului. Un alt obiectiv urmărit de şeful brokerilor, prin acest proiect, este creşterea numărului membrilor Asociaţiei Brokerilor, din moment ce doar aceştia pot utiliza mecanismul de tranzacţionare.
"Noi vom avea licenţa de aplicaţie, pe care o vom pune la dispoziţie membrilor, în mod gratuit, iar soluţia tehnică pentru implementarea mecanismului va fi oferită de Bursa de Valori", a precizat preşedintele Asociaţiei Brokerilor.
Astfel, pentru realizarea tranzacţiilor, casele de brokeraj vor fi conectate la aplicaţia Asociaţiei Brokerilor, urmând ca ulterior decontările să fie realizate de către Depozitarul Central.
Potrivit lui Dan Paul, rolul Asociaţiei Brokerilor este acela de a aloca resursele financiare pentru implementarea proiectului şi asigurarea respectării regulilor de tranzacţionare.
În acest sens, Asociaţia Brokerilor urmează să redacteze un regulament de practică onesta, pentru a implementa o minimă deontologie între participanţi, astfel încât tranzacţiile să se desfăşoare după anumite reguli, cum ar fi cea a celei mai bune oferte.
În ceea ce priveşte taxarea tranzacţiilor, Asociaţia Brokerilor spune că intenţionează să perceapă comisioane cu aproximativ 50% mai mici decât cele practicate pe piaţa administrată de Bursa de Valori.
Proiectul vizează acţiunile a peste 200 de societăţi delistate sau nelistate
Pentru tranzacţionarea prin mecanismul dezvoltat de brokeri, societatea respectivă trebuie să îndeplinească două condiţii: să aibă în statut libera transferabilitate a acţiunilor şi să aibă contract cu Depozitarul Central pentru ţinerea evidenţei acţionarilor.
"Am identificat în jur de 200 de societăţi din cadrul programului de privatizare în masă, care au fost delistate şi au acţionari foarte mulţi, iar emitenţii nu au nimic împotrivă ca cei care au rămas captivi în acţionariat să poată să-şi vândă participaţiile", spune Dan Paul, menţionând că "sunt tot felul de Comcereal-uri, societăţi ca Dacia sau Petrotel ale căror acţiuni ar putea fi tranzacţionate, însă cel mai important este Fondul Proprietatea".
"Preţul corect pentru acţiunile Fondului Proprietatea ar putea fi dat de acest mecanism"
La finalul lunii mai, Fondul Proprietatea era deţinut în proporţie de 28,12% de persoane fizice, în timp ce firmele şi celelalte entităţi controlează doar 5,86% din capitalul societăţii, excluzând participaţia statului.
În contextul în care listarea Fondului la Bursă se lasă aşteptată, acţionarii acceptă să-şi vândă titlurile pe piaţa "neagră", la preţuri pur speculative, care nu au la bază o analiza fundamentală. Astfel, lipsa unei pieţe organizate pentru acţiunile Fondului Proprietatea şi prin urmare lipsa lichidităţii presează acţionarii să-şi cedeze participaţiile la cotaţii uneori derizorii.
"Noi încercăm să implementăm o soluţie cât mai simplă atât tehnic, cât şi juridic şi logistic, care să fluidizeze tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea, pentru că sunt foarte mulţi samsari în lanţul acesta şi vânzătorii care obţin un preţ mai mic pe aceste acţiuni sunt cumva păcăliţi", explică şeful brokerilor.
"Ba se aude de 20% din valoarea nominală, ba de 40% şi sunt nişte diferenţe prea mari de preţ. În schimb, după lansarea mecanismului va exista permenent un best bid (cel mai bun preţ de cumpărare - n.r.) şi un best ask (cel mai bun preţ de vânzare - n.r.)", adaugă Dan Paul.
Şeful brokerilor mai spune că ceea ce contează în cazul tranzacţionării acţiunilor Fondului Proprieteatea este să existe lichiditate şi un preţ corect, iar preţul corect ar putea fi dat de acest mecanism dezvoltat de Asociaţia Brokerilor.
Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, creată în anul 2005 pentru despăgubirea persoanelor care au fost deposedate în mod abuziv de comunişti, ale căror proprietăţi nu mai pot fi retrocedate în natură. Fondul are un capital social de 14,24 miliarde lei, împărţit în 14,24 milioane acţiuni cu o valoare nominală de 1 leu.
"Suntem gata cu proiectul în proporţie de 99%"
Din punct de vedere tehnic, au fost parcurşi cei mai importanţi paşi pentru implementarea mecanismului, susţine Dan Paul, singurele etape care urmează să fie încheiate fiind o ultimă consultare cu avocaţii, convocarea acţionarilor Asociaţiei Brokerilor, pentru aprobarea unui regulament şi notificarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM).
"Nu pot, însă, să dau o dată fixă la care va fi lansat. Dacă toate merg bine, ne aşteptăm să-i dăm drumul în cel mai scurt timp. Noi suntem gata cu proiectul în proporţie de 99%", precizează Dan Paul.
Astfel de platforme există în toată Europa, spune Dan Paul, în ţări precum Anglia, Germania şi Franţa, unde brokerii şi-au făcut în paralel mecanisme de tranzacţionare în afara pieţei.
"De altfel, aşa a apărut şi OTC-ul în America, pe la 1870, cu acţiuni nelistate la cota vreunei Burse sau pe o altă piaţă reglementată", a conchis şeful brokerilor.
Tranzacţiile extrabursiere (OTC) sunt des folosite în pieţele străine de capital, unde investitorii, în special cei instuţionali, negociază direct transferul de acţiuni în afara pieţelor reglementate sau a sistemelor alternative de tranzacţionare. Totuşi, aceste transferuri implică un nivel mai redus de transparenţă.
