Potrivit datelor MEF furnizate Business Standard, majorarile bugetare aprobate de Parlament in prag electoral, (majorarea salariilor profesorilor cu 50%, indemnizatiile maternale sa reprezinte echivalentul a 85% din venit, majorarea pensiilor pe grupele I si II) reprezinta un efort bugetar de aproximativ doua mld. euro, adica 1,35% din PIB. Astfel, pentru salariile dascalilor se vor cheltui, in 2009, 1,15 mld. euro, pentru indemnizatiile maternale - 47 mil. euro, iar pentru majorarea pensiilor pentru grupele I si II - aproximativ 750 mil. euro. Potrivit noilor amendamente, profesorii universitari vor beneficia de o crestere salariala de 55%, iar personalul didactic din invatamantul universitar si preuniversitar va beneficia de o crestere salariala de 37%.
Efortul financiar al maririi salariilor cadrelor didactice (1,15 mld. euro in 2009) ar putea fi sustinut doar in cazul in care s-ar majora deficitul bugetar sau in cazul in care s-ar diminua cheltuielile cu investitiile, “singura cheltuiala bugetara cu efect multiplicator si aport direct la formarea bruta de capital fix, cu reflectare directa in cresterea economica”, potrivit reprezentantilor MEF. CCR a declarat, saptamana trecuta, constitutionala majorarea salariilor profesorilor, pe motiv ca aceasta nu contine prevederi contrare Tratatului de la Maastricht, care impune obligatia de a se evita deficitele publice excesive.
“Curtea constata ca, in cazul de fata, actul normativ criticat nu contine dispozitii contrare articolului 104 din Tratatul de la Maastricht care, reglementand o anumita disciplina bugetara, impune obligatia de a se evita deficitele publice excesive. Prin urmare, Curtea nu poate retine infrangerea prevederilor constitutionale ale articolului 148 din Constitutie, deoarece ipoteza prevazuta de acesta este aceea a unei contrarietati intre prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si legile interne”, se arata in motivarea CCR, dupa ce Guvernul a sustinut ca se incalca Tratatul de la Maastricht si Constitutia Romaniei.
De asemenea, CCR precizeaza ca nesustinerea Guvernului fata de adoptarea amendamentelor la proiectul de lege criticat nu este un motiv de neconstitutionalitate, deoarece legea a fost adoptata de Parlament pentru aprobarea unei ordonante a Guvernului, ordonanta adoptata in baza unei legi de abilitare. In privinta sursei de finantare, aspect invocat ca neconstitutional de catre Guvern, Curtea Constitutionala a mers pe rationamentul aratat in cazul declararii constitutionalitatii Legii majorarii pensiilor pentru categoriile grele de munca.
