„Mica Romă” a Ardealului, renăscută prin investiții majore. Cum a devenit un oraș mic un model de dezvoltare

Blaj, orașul cu mai puțin de 18.000 de locuitori din inima Transilvaniei, și-a câștigat în ultimele decenii reputația de exemplu rar de dezvoltare durabilă în România postcomunistă.

Cunoscut și sub numele de „Mica Romă”, orașul a demonstrat că, prin investiții inteligente, parteneriate cu mediul privat și respect pentru patrimoniul cultural, chiar și un oraș mic poate deveni un pol de dezvoltare economică, socială și culturală, transmite Adevarul.

Declinul industrial, rapid amortizat

În perioada comunistă, Blajul se baza economic pe două mari uzine: combinatul pentru prelucrarea lemnului, inaugurat în anii ’60, și Întreprinderea de Accesorii pentru Mașini Unelte (IAMU), înființată în anii ’70. La apogeul lor, aceste fabrici angajau aproape 5.000 de muncitori din oraș și din satele învecinate.

Anii ’90 au adus un val de restructurări și falimente care au pus la încercare rezistența comunității. Totuși, față de multe alte orașe mono-industriale din România, Blajul a reușit să-și amortizeze șocul tranziției. Construcția unei fabrici de bere și, mai târziu, atragerea unor investitori strategici au schimbat destinul orașului.

Bosch, motorul renașterii economice

Un punct de cotitură major a fost în anul 2007, când grupul german Bosch a inaugurat prima sa fabrică din România la Blaj. Investiția nu a fost întâmplătoare – orașul avea deja o tradiție în mecanica fină prin IAMU, iar forța de muncă locală era calificată.

Inițial, Bosch a produs aici componente de tehnică liniară. Din 2013, compania și-a extins operațiunile, dezvoltând mai multe unități de producție pentru industria auto, printre care senzori de viteză și de turație, componente electronice și piese pentru grupuri motopropulsoare. Astăzi, Bosch are peste 2.500 de angajați în Blaj, atrăgând indirect și alte companii care au investit în regiune.

Investiții publice și infrastructură modernizată

Dezvoltarea economică a fost susținută de autoritățile locale, care au prioritizat investițiile în infrastructură și servicii publice. Una dintre realizările emblematice este sala polivalentă cu 2.000 de locuri, construită din fonduri locale și județene. Aici își desfășoară activitatea echipa de volei feminin Volei Alba Blaj, campioană națională, dar și elevii din oraș, care beneficiază gratuit de acces la facilitățile sportive.

Blajul a modernizat terenurile de fotbal și atletism, a construit un bazin de înot și lucrează în prezent la o bibliotecă nouă, toate în beneficiul comunității. Orașul este bine conectat, fiind situat la 30 de kilometri de Autostrada Transilvania și traversat de Magistrala CFR 300, modernizată în cadrul Coridorului IV Paneuropean.

Orașul identității naționale

Blajul nu este doar un oraș modernizat economic, ci și un simbol al identității culturale și religioase românești. Din secolul al XVIII-lea, Blajul a fost centrul spiritual al Bisericii Greco-Catolice, un loc de formare a elitei intelectuale românești. Aici a fost înființată prima școală cu predare în limba română din Transilvania și tot aici s-au format liderii Școlii Ardelene, promotori ai ideii de unitate națională și ai latinității românilor.

Catedrala „Sfânta Treime”, prima școală românească și Câmpia Libertății, unde în 1848 peste 30.000 de români au cerut drepturi egale, sunt doar câteva dintre reperele istorice care definesc orașul.

Eminescu și Papa, omagii aduse Blajului

Mihai Eminescu, care a petrecut o perioadă la Blaj în 1866, i-a oferit orașului supranumele de „Mica Romă”. Papa Ioan Paul al II-lea a evocat orașul în timpul vizitei sale din 1999, numindu-l „pământ de martiriu” și însușindu-și cuvintele poetului național: „Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să-l pot vedea!”

Astăzi, orașul este împânzit de statui ale marilor personalități istorice și culturale, cele mai multe dintre ele regăsindu-se pe Câmpia Libertății, inclusă în traseul turistic Via Transilvanica.

Un model de urmat

În timp ce multe orașe mici din România – precum Lupeni, Vulcan sau Brad – continuă să sufere din cauza dependenței de industrii dispărute, Blajul demonstrează că adaptarea, viziunea și parteneriatul public-privat pot genera prosperitate. Cu o economie diversificată, infrastructură modernă și o moștenire culturală valoroasă, „Mica Romă” a Ardealului a devenit un reper pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea inteligentă a unui oraș mic.