Micul fermier român a ajuns să mănânce cârnaţi din Germania şi porumbul său zace în curte

  Se acumulează în schimb riscuri pe zona de execuţie bugetară, unde decizia guvernului de a creşte accizele şi insistenţa privind plata defalcată a TVA arată că pândesc dezechilibre serioase.   Capturarea creşterii economice în taxe şi impozite rămâne un deziderat şi pentru acest guvern. O creştere economică de 5,8% pe semestru, când China creşte cu 6,7% pe an, ar trebui să fie un motiv de sărbătoare şi nu de îngrijorare, dacă administraţia ar produce pe potriva resurselor pe care le consumă.   Însă deficienţa cheltuirii banului public este reflectată în fapt în deficitul bugetar, care se va duce la peste 3% din PIB.   Cu 3% deficit bugetar, creşterea economică de aproape 6% este falsă. Toată lumea ştie să cheltuie bani din viitor, din datorii, şi să obţină creştere economică.   Pe de altă parte, este adevărat că nici nu poţi să sufoci economia cu zero deficit bugetar.   Ar fi poate o măsură potrivită pentru România ca deficitul bugetar să fie acceptat doar în măsura în care cheltuielile suplimentare faţă de venituri să fie reprezentate de investiţii în şosele, în spitale şi în şcoli. Adică acceptăm deficit bugetar de 3% din PIB - adică 5,4 miliarde de euro -, dar să avem dovada că aceasta este suma investită anual în şosele/spitale/şcoli.   de euro -, dar să avem dovada că aceasta este suma investită anual în şosele/spitale/şcoli.     continuarea, pe ZF.ro.