Lipsa personalului in toate domeniile a dus in ultima perioada la o supraevaluare a fortei de munca - indiferent de nivel. Ca sa nu mai vorbim de specializare intr-un domeniu. Au ramas putine firme in Romania unde poti sa mai faci o scoala de meserii. Si, nu ca si-ar dori neaparat acest lucru tinerii din ziua de azi, ci pentru ca specializarea si-o doreste mai mult firma la care sunt angajati. Si atunci sunt obligati sa o faca. Oricum, cele trei sau sase luni vor fi un chin pentru majoritatea. Si oricum nu platesc ei! Putini sunt cei care vor ramane cu ceva dupa costisitoarele cursuri. Dar va da bine la un viitor CV. Pentru ca astazi intrebarile nu le mai pune angajatorul - decat poate formal, la inceputul interviului -, ci posibilul angajat: Ce masina dati, ce salariu, ce pot deconta, cum e cu liberele s.a.m.d.
Nu vei auzi niciodata: Lasati-ma trei luni sa va arat ceea ce sunt in stare... dupa care va spun eu ce salariu vreau! Toti se prezinta cu CV-uri nu neaparat “aranjate”, dar cel putin pompoase, pe care, citindu-le, vei spune: E exact ceea ce cautam!... dupa care...
Totusi, cred ca toata aceasta nebunie a migratiei personalului intr-o zi va lua sfarsit si vom putea avea “omul potrivit la locul potrivit...”.
Dar, deocamdata, noi toti, in furia nebuna de a angaja tot mai mult personal - cu scopul precis de a ne dezvolta si mai mult (de fapt, “in goana dupa bani”) - vom face in continuare tot felul de concesii, de compromisuri si de alte mici invoieli, pentru ca inca nu a disparut din vocabularul limbii romane expresia “MERGE SI ASA”!! Si poate ca aceasta expresie ar trebui scoasa in afara legii... Dar oare cine cu adevarat isi doreste acest lucru?
