Mihai Busuioc, numit judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de nouă ani

Senatul l-a desemnat marți, în plen, pe Mihai Busuioc în funcția de judecător al Curții Constituționale a României (CCR), pentru un mandat de nouă ani, notează Agerpres. Propus de PSD, Mihai Busuioc a obținut 79 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”.

Mihai Busuioc, numit judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de nouă ani

Cei trei contracandidați ai săi au înregistrat rezultate modeste:

• Cristian Niculescu Țâgârlaș (senator PNL, candidat independent) – 2 voturi „pentru” și 113 „împotrivă”;
• Rodica Cușnir (din partea SOS România) – 10 voturi „pentru” și 114 „împotrivă”;
• Adina Petrescu (din partea AUR) – 24 voturi „pentru” și 91 „împotrivă”.

Mihai Busuioc îl va înlocui la CCR pe Marian Enache, al cărui mandat se încheie pe 12 iulie. Enache a fost președinte interimar al Curții începând cu 11 iunie.

Componența și organizarea CCR

Conform Constituției, Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, fiecare numit pentru un mandat de 9 ani, fără posibilitatea reînnoirii acestuia. Numirile sunt făcute astfel: trei de către Camera Deputaților, trei de Senat și alți trei de către președintele României (art. 142).

Președintele CCR este ales prin vot secret, dintre membrii Curții, pentru un mandat de 3 ani. Componența Curții este reînnoită parțial – o treime dintre judecători – o dată la trei ani.

Procesul de numire

Fiecare cameră parlamentară desemnează un judecător CCR pe baza propunerilor venite de la Biroul permanent și Comisia juridică, fiind necesar votul majorității senatorilor sau deputaților prezenți.

Candidaturile pot fi depuse de grupurile parlamentare, senatori sau deputați, însoțite de CV-ul candidatului și documentele care atestă îndeplinirea criteriilor constituționale. Candidații sunt audiați de Comisia juridică, care întocmește un raport motivat privind toate candidaturile.

Condiții de eligibilitate

Pentru a deveni judecător al CCR, o persoană trebuie să aibă studii juridice superioare, o competență profesională ridicată și cel puțin 18 ani de experiență în domeniul juridic sau în învățământul juridic universitar. Funcția este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția celei didactice din învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție).