Mihail Dumitru: Agricultura românească are două viteze, una europeană şi alta arhaică

"Avem o agricultură în două viteze, una europeană şi alta arhaică", a arătat el.

Oficialul a adăugat că o îmbunătăţire semnificativă ar putea surveni în agricultura românească până în 2015, datorită sprijinului european şi investiţiilor străine.

"Fondurile UE au fost principalul motor al dezvoltării rurale", spune Dumitru, AFP notând că ministrul "se felicită" prin această afirmaţie.

UE a pus la dispoziţia României fonduri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până în anul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturii şi transporturilor.

Absorbţia fondurilor a fost până acum însă foarte lentă, căzând victimă, potrivit analiştilor, atât lipsei de finanţare, cât şi corupţiei şi birocraţiei excesive, scrie AFP.

Cu toate acestea, Dumitru susţine că lucrurile merg "destul de bine".

"Avem de folosit acum 1,7 miliarde euro şi am semnat contracte pentru alte 3,1 miliarde euro", a afirmat el în interviul acordat agenţiei franceze de presă.

Totuşi, ministrul aduce în discuţie reticenţa multor agricultori.

"Rezistenţa este foarte puternică", spune Dumitru, "în special în zonele în care au scăpat de colectivizarea forţată din 1950-1960".

"În plus, în unele regiuni, luarea unui împrumut este considerată un lucru ruşinos", notează oficialul, subliniind astfel dimensiunea "arhaică" a agriculturii autohtone.

Astfel, aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai puţin de un hectar, fapt care le împiedică să acceseze fonduri UE.

Ministrul este preocupat şi de îmbătrânirea populaţiei din mediul rural, ca urmare a exodului tinerilor spre oraşe sau către Europa de Vest.

În ceea ce priveşte recolta de cereale din 2010, Dumitru anticipează că va fi "sub aşteptări, în principal din cauza inundaţiilor".