"Împrumutul de 20 de miliarde de euro la care ţinteşte actualul guvern reprezintă intrarea pe o spirală periculoasă a îndatorării externe. Aceasta nu neapărat pentru că datoria publică va deveni foarte mare (va reprezenta circa 30% din PIB, adică în limitele acceptate de Uniunea Europeană), ci datorită modului neproductiv în care vor fi utilizaţi banii. (...) Datoria publică a fost relativ mică până anul acesta pentru că necesarul de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar şi de cont curent s-a obţinut din vânzarea de active ale statului.
Trăgând o linie acum, când practic nu mai este nimic de vândut (în afară poate de CEC, iar UNPR s-a opus întotdeauna vânzării ultimei bănci româneşti), observăm dezastrul în care am ajuns. Banii obţinuţi din nenumăratele privatizări, alături de alţi 10 miliarde de euro împrumutaţi deja, nu se regăsesc deloc în investiţii”, a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român (UNPR), Marian Petre Miluţ.
Acesta a afirmat că îl îngrijorează ce se va întâmpla cu banii pentru că nu au o destinaţie clară. Aceştia ar trebui folosiţi în investiţii care, de exemplu, să garanteze fonduri pentru sectorul energetic, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, dezvoltarea alimentării cu apă sau pentru dezvoltarea unor regiuni transfrontaliere.
Potrivit UNPR, lipsa investiţiilor directe ale statului a condus la un alt tip de datorie externă, care de data aceasta este foarte mare – fiind vorba despre datoria negarantată public, datoriile populaţiei şi ale companiilor.
"Acestea depăşesc acum 60 de miliarde de euro şi reflectă lipsa de performanţă a economiei româneşti. Pentru că ramuri importante ale producţiei industriale nu mai sunt reprezentate în ţara noastră, creditele făcute de firme şi de populaţie au finanţat cu preponderenţă importurile, cu consecinţe dezastruoase – deficit de balanţă comercială şi deficit de cont curent", a comunicat Uniunea Naţională a Patronatului Român.
Potrivit UNPR, investiţiile directe ale statului, în special în infrastructură, sunt singura soluţie pentru depăşirea crizei economice. De asemenea, finanţarea întreprinzătorilor români ar însemna relansarea creditării, cu efecte pe termen lung asupra creşterii economice şi ar conduce la scăderea şomajului.
"Cei 20 de miliarde de euro vin să acopere din nou găurile din economie. Aceşti bani nu sunt direcţionaţi spre investiţii, ci spre constituirea rezervei minime de valută. De asemenea, aşa cum chiar premierul afirma, împrumuturile vor menţine sistemul public de salarii şi de pensii pe linia de plutire", conform UNPR.
UNPR solicită Guvernului direcţionarea spre investiţii şi spre finanţarea întreprinzătorilor români a fondurilor primite de la Uniunea Europeană, adică 5 miliarde de euro din sumele contractate.
Uniunea Naţională a Patronatului Român atrage atenţia că cea mai proastă soluţie de infuzie de lichidităţi în piaţă este eliberarea pe termen scurt a depozitelor obligatorii ale băncilor comerciale. Planul executivului de a finanţa rezerva valutară din împrumuturi externe şi de a reduce de la 40% la 0% rezervele minime obligatorii impuse bancilor pentru pasivele în valută cu scadenţă reziduală de peste doi ani este un eşec previzibil, precizează UNPR.
"Băncile comerciale vor exporta către băncile mamă cei 6 miliarde de euro obţinuţi astfel, sau îi vor folosi nu pentru creditare, ci pentru speculaţie pe monedă, aşa cum fac acum. Soluţia este sprijinirea mediului economic prin investiţii directe de capital după modelul SUA, al Marii Britanii, Italiei, etc. (...) Considerăm că împrumuturile din acest an pot reprezenta începutul amanetării viitorului nostru şi al copiilor noştri. Este ultimul tren – dacă cei 20 de miliarde de euro nu vor aduce valoare adăugată, se vor cheltui repede şi vom avea nevoie de alte împrumuturi. Ratele vor presa pe buget, sufocând şi mai mult capacitatea de dezvoltare şi investiţie. Vom fi şi datori – vânduţi, şi fără perspective de mai bine”, a adăugat preşedintele UNPR.
Acesta a mai spus că datoria externă a României nu ar fi avut efecte negative atât de mari dacă în prezent ţara noastră ar avea rezerve mari în toate domeniile şi infrastructură bine pusă la punct. Miluţ a explicat că structura datoriei externe va afecta direct economia românească, existând riscul ca marile companii să se prăbuşească, nemaiputând susţine nivelul de producţie şi se vor restrânge în lipsă de perspective.
Potrivit lui Miluţ, aceasta va conduce la obţinerea a mai puţine produse la preţuri mai mari. În plus, el a explicat că în perioada de “precriză” în care se află România, guvernul ar trebui să se orienteze mai mult către protejarea producătorului şi mai puţin către aspecte nesolicitate de UE, precum Legea salarizării, stabilirea punctului de pensie sau codurile din justiţie.
Miluţ a reiterat datele potrivit cărora, în ultimii cinci ani, datoria externă a României s-a triplat de la 20 de miliarde de euro, în 2004, la 61 de miliarde în martie 2009, iar nivelul birocraţiei este de asemenea de trei ori mai mare decât era la sfârşitul anului 2000, ajungând la 1,5 milioane de funcţionari publici raportaţi la 4,5 milioane de angajaţi activi.
Referitor la demiterea a 20% din funcţionarii publici, Miluţ a explicat că acest lucru nu va avea aspecte pozitive din cauză că procentul celor daţi afară reprezintă pe cei fără relaţii, care ar fi putut aduce un plus României.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
