Ministerul Justiţiei a transmis în circuitul de avizare un proiect de lege care vizează transpunerea unei Directive referitoare la restructurare şi insolvenţă

”Ministerul Justiţiei a transmis pe circuitul de avizare interministerială Proiectul de lege de transpunere a Directivei (UE) 2019/1023 privind restructurarea şi insolvenţa, în forma revizuită ce valorifică observaţiile şi propunerile primite în etapa consultării publice şi interinstituţionale. Proiectul îşi propune să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate ale societăţilor, să creeze premise pentru avertizarea timpurie a debitorilor asupra existenţei unor circumstanţe ce ar putea conduce la insolvenţă şi asupra necesităţii de a acţiona fără întârziere”, a transmis, miercuri, într-un comunicat de presă, Ministerul Justiţiei.  

Sursa citată a precizat că, totodată, proiectul urmăreşte să fie prevenită ieşirea din circuitul economic a companiilor viabile şi să stimuleze reluarea activităţii economice a companiilor care întâmpină dificultăţi financiare sau care au trecut printr-o insolvenţă. 

”Proiectul de lege propune introducerea unei noi proceduri pre-insolvenţă –acordul de restructurare preventivă– şi modificarea substanţială a procedurii concordatului preventiv. Noua procedură a fost concepută a se adresa debitorilor aflaţi într-o fază incipientă a stării de dificultate, în care nu se resimte încă presiunea creditorilor (prin declanşarea unor executări silite), dar în care indicatorii de natură financiară şi/sau non-financiară semnalează deja nevoia de a interveni pentru a preveni o situaţie de insolvenţă. Procedura este în cea mai mare parte extrajudiciară, negocierile debitorului cu creditorii fiind desfăşurate out-of-court, fără existenţa unor constrângeri de timp sau procedurale, instanţa fiind sesizată abia la final, când acordul de restructurare a fost aprobat de creditori, cu majorităţile prevăzute de Directivă”, a mai transmis ministerul.  

Potrivit instituţiei, dacă starea de dificultate este mai serioasă, fiind previzibilă declanşarea urmării de către creditori sau au fost deja începute executări silite individuale, debitorul are la dispoziţie o procedură de restructurare mai complexă, concordatul preventiv.  

”În cadrul acesteia, în vederea facilitării negocierii unui plan de restructurare, debitorul beneficiază de o suspendare a executărilor silite individuale pe o perioadă de 3 luni, cu posibilitatea prelungirii, în condiţii limitativ prevăzute de lege şi cu garanţii adecvate pentru creditori. În proiectul de lege sunt corectate elementele ce împiedicau funcţionarea concordatului, identificate de practică, doctrină sau semnalate de mediul de afaceri, inclusiv pe durata consultării publice. Proiectul de lege de transpunere a Directivei a fost elaborat în cadrul unui program de asistenţă tehnică acordată de Comisia Europeană de un consorţiu româno-danez”, se mai arată în document.  

Potrivit ministerului, ”în contextul actual, când multe companii din România experimentează dificultăţi punctuale sau sectoriale pe fondul pandemiei, transpunerea Directivei în legislaţia naţională este o oportunitate pentru însănătoşirea mediului de afaceri românesc”.  

”Odată adoptată legislaţia, antreprenorii români vor beneficia de proceduri mai clare – reglementate extensiv şi sistematic, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanţelor în proceduri declanşate timpuriu, încă de la primele semne de dificultate. În plus, noua legislaţie va încuraja acordarea de finanţări pentru susţinerea afacerii şi va cuprinde prevederi menite să elimine blocajele care împiedică sau tergiversează aprobarea unor soluţii de redresare”, se mai arată în comunicat.