Potrivit grilei înaintate Ministerului Muncii de către Ministerul Justiţiei, obţinute de NewsIn, un judecător şi un procuror cu o vechime de 2-3 ani ar urma să câştige aproape 13 salarii minime pe economie, respectiv 7.690 lei, calculat la actualul salariu minim pe economie, de 600 lei.
Un vicepreşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) ar urma să aibă un salariu lunar de 14.700 lei, iar un preşedinte de secţie la ÎCCJ va primi cu 100 de lei mai puţin, potrivit propunerilor ministerului.
Tot 14.600 lei lunar ar urma să primescă şi un procuror-şef de la Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) şi un procuror-şef de la DIICOT.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiţie ar urma să aibă o indemnizaţie lunară de 14.500 lei, iar un procuror şef de secţie de pe lângă ÎCCJ va câştiga lunar 14.000 lei.
Ministerul Jusţiţiei a propus, totodată, ca preşedinţii Curţilor de Apel că aibă o indemnizaţie cu circa 4.000 de lei mai mare decât indemnizaţia actuală a preşedintelui României, respectiv 13.700 lei, comparativ cu 9.550 lei. Pentru preşedinţii de tribunal, propunerea este de 13.350 lei, sumă echivalentă cu 22,25 de salarii minime pe economie.
Preşedinţii de judecătorie şi preşedinţii de tribunal militar ar urma să câştige fiecare 13.000 lei lunar, dacă propunerile Ministerului Justiţiei vor fi aprobate de ministerele Muncii şi Finanţelor.
Salarizarea judecătorilor şi procurorilor este reglementată în prezent de O.U.G.27/2006 aprobată prin Legea nr.45/2007. Aceştia sunt salarizaţi în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită pe baza valorii de referinţă sectorială şi a coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în Anexa la ordonanţa de mai sus.
Răspunzând unei solicitări NewsIn, Ministerul Justiţiei a comunicat că, potrivit acestui algoritm de calcul, indemnizaţia brută lunară a unui judecător de Curte de apel este în prezent de 4.964 lei, la Tribunal de 4.380 de lei, iar la Judecătorie de 3.942 de lei.
La indemnizaţia astfel stabilită se adaugă sporurile prevăzute în actele normative invocate şi anume majorarea pentru vechime efectivă în magistratură (între 10-30%), spor titlu ştiinţific (15%), spor pentru condiţii deosebite (15%) şi spor vechime (5-25%).
La începutul anului, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a susţinut că majoritatea judecătorilor câştigă de trei ori mai puţin decât un membru CSM.
UNJR informa atunci că membrii CSM încasează venituri lunare cuprinse între 11.761 şi 13.941 lei net, în urma unei decizii a fostului preşedinte Lidia Bărbulescu, potrivit căreia, la indemnizaţiile brute, se adaugă diferite sporuri ce dublează, în unele cazuri, veniturile membrilor CSM.
Astfel, UNJR a prezentat o situaţie a veniturilor lunare ale judecătorilor, în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu a făcut public acest lucru şi arata că "publicul şi-a format opinia că indemnizaţiile magistraţilor sunt exorbitante. "Cuantumul indemnizaţiei unui magistrat nu depăşeşte în medie 4.000 lei, incluzând toate sporurile acordate prin lege (spor de vechime, stabilitate, toxicitate si doctorat). În acest context, este inadmisibil ca instituţia reprezentativă a sistemului judiciar să acorde angajaţilor proprii sume imense, cu titluri de recompense, premii, precum şi sporuri salariale, fapt ce a condus în final la plata unor remuneraţii cu mult peste nivelul mediu al unui magistrat nedetaşat în structurile CSM", se arată într-un comunicat al Uniunii transmis agenţiei NewsIn.
Reprezentanţii Ministerului Muncii vor avea miercuri, joi şi vineri noi discuţii cu experţi din cadrul ministerelor, pentru a se pune de acord asupra coeficienţilor funcţiilor trecute în grila de salarizare, urmând ca marţea viitoare să aibă loc o nouă discuţie în cadrul grupuluide lucru la Ministerul Muncii.
Pe de altă parte, secretarul de stat în Ministerul Muncii Valentin Mocanu a declarat, la finalul discuţiilor de marţi cu reprezentanţii sindicatelor şi cei ai ministerelor, că perioada în care se va face echivalarea salariilor actuale ale bugetarilor cu cele prevăzute în grila unică de salarizare va depinde "de modul în care va evolua economia în 2009-2014 şi de cum se va rezolva criza la nivel mondial".
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
