Miniştrii de finanţe şi şefii băncilor centrale ai ţărilor membre G20 s-au pus de acord sâmbătă pentru dublarea sau chiar triplarea resurselor Fondului Monetar Internaţional (FMI), în faţa unei crize economice care se extinde la toată planeta, obligând instituţia să ajute tot mai multe ţări.
"Am convenit asupra nevoii urgente de a mări în mod foarte semnificativ resursele FMI", arată comunicatul final, publicat de miniştrii de finanţe şi şefii băncilor centrale ai celor mai bogate ţări din lume şi ai celor emegente, reuniţi la Horsham, la sud de Londra.
Acest angajament, care trebuie validat la summitul din 2 aprilie de la Londra de şefii de stat şi de guvern ai G20, a făcut obiectul unei unanimităţi rar întâlnită în cadrul acestui forum.
Pentru moment, resursele FMI sunt de ordinul a 200-250 de miliarde de dolari. Europenii ar vrea dublarea sumei, la 500 de miliarde, aşa cum a cerut şi FMI. Americanii ar dori însă triplarea sumei, pentru a o aduce în jurul a 750 de miliarde de dolari.
Dublarea resurselor pare în prezent sigură, rămâne de văzut dacă G20 va fi dispus să meargă şi mai departe. Miniştrii şi guvernatorii băncilor centrale au lăsat pe seama liderilor tranşarea acestei chestiuni, la summitul din 2 aprilie.
"Previziunea mea a fost că trebuie să ne dublăm resursele. Este obiectivul care a fost acceptat astăzi (sâmbătă - n.red.) de toată lumea. Este posibil însă să se meargă mai departe de atât", a declarat la finalul reuniunii dorectorul general al FMI, francezul Dominique Strauss-Kahn, care participase la reuniune, destinată să pregătească summitul G20.
Deşi nu este clar pentru moment cu cât anume vor fi suplimentate resursele FMI, un lucru este unanim acceptat: instituţia are nevoie să fie consolidată pentru a face faţă recesiunii feroce care afectează planeta. Criza, pornită de la sectorul financiar în ţările bogate, s-a propagat cu viteză în ţările emergente. Contractarea economiei nu iartă nicio regiune.
"FMI seamănă puţin cu un medic. În perioadă de linişte, este acolo pentru a asigura mentenanţa, în caz de epidemie, este pe front", a rezumat Strauss-Kahn. Acesta se aşteaptă la o agravare a situaţiei, adică la o contractare a economiei mondiale anul acesta.
Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, prezent şi el la reuniunea G20, declarase săptămâna aceasta că se teme de o scădere cu 1-2% a Produsului Intern Brut mondial anul acesta, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimii 60 de ani.
Unele regiuni ale lumii par deosebit de vulnerabile, precum Europa de Est. FMI, care a ajutat deja ţări ca Ungaria şi Ucraina, pe lângă Islanda, negociază în prezent cu România.
Sursa: NewsIn
FMI se teme însă ca Africa să nu plătească oalele sparte pentru această criză. În condiţiile în care ţările sărace sunt foarte dependente de comerţul internaţional, cererea din ţările dezvoltate este în scădere, penalizându-le indirect pe primele. Mai mult, băncile occidentale au devenit foarte reticente când este vorba despre împrumuturi de capital, iar fluxul finanţelor spre ţările în curs de dezvoltare s-a redus dramatic.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
