Ministrul Mircea Fechet, la Consiliul de Mediu de la Bruxelles / A subliniat eforturile pe care România le-a depus pentru implementarea Sistemului Garanţie-Returnare
Publicat la 19.12.2023, 07:13:51
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
”Ministrul Mircea Fechet a participat ieri la Consiliul de Mediu de la Bruxelles. Pe agenda reuniunii, organizată de Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE, s-au aflat subiecte precum: Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1020 şi a Directivei (UE) 2019/904 şi de abrogare a Directivei 94/62/CE; propunerea de prim act legislativ al UE privind sănătatea solului, propunerea Comisiei de instituire a unui sistem integrat de monitorizare a pădurilor la nivelul UE”, anunţă ministerul.
În intervenţia sa pe tema Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, demnitarul român a subliniat eforturile pe care România le-a depus pentru implementarea Sistemului Garanţie-Returnare.
”Ne-am angajat la nivelul guvernului şi am reuşit ca, începând cu 30 noiembrie 2023, să implementăm sistemul de garanţie-returnare, după o perioadă lungă de discuţii. Prin crearea celui mai mare parteneriat public-privat între statul român şi sectorul privat am dovedit că se poate. SGR este rezultatul unei cooperări la nivelul întregului guvern. Pe termen scurt şi mediu, ne punem mari speranţe în acest sistem pentru creşterea semnificativă a ratei de colectare separate şi de reciclare în România, respectiv pentru îmbunătăţirea în general a performanţei în sectorul gestionării deseurilor. De asemenea, SGR înseamnă şi oportunităţi de business şi noi tehnologii care vor veni în România”, a precizat Fechet.
Legat de Directiva privind rezilienţa şi monitorizarea solului, ministrul a menţionat că ”proiectul de Directivă privind monitorizarea şi rezilienţa solului este în linie cu obiectivele Pactului Ecologic European şi ale Strategiei UE 2030 pentru Biodiversitate şi Strategiei UE 2030 pentru Sol”.
”România dispune deja de un cadrul legislativ în domeniul solului şi siturilor contaminate şi estimăm că noile cerinţe ale propunerii vor implica eforturi administrative şi financiare suplimentare. În acest sens, considerăm că Statele Membre trebuie să dispună de suficient timp pentru implementare. În prezent, lucrăm la Sistemul naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi la implementarea unui proiect major care are ca obiectiv realizarea Registrului naţional al siturilor potenţial contaminate şi contaminate în sistem GIS, care va fi interoperabil cu sistemul de date geospaţiale dezvoltat sub Directiva INSPIRE. În baza experienţei cu aceste proiecte, apreciem că asigurarea unei stări bune de sănătate a solului la nivelul anului 2050, ar putea să se realizeze doar în condiţiile instituirii unui mecanism de finanţare”, a arătat Mircea Fechet.
Pe tema Propunerii de Regulament privind cadrul de monitorizare pentru rezilienţa pădurilor europene, ministrul român al mediului, apelor şi pădurilor a punctat importanţa pădurilor în atenuarea schimbărilor climatice, conservarea biodiversităţii, precum şi rolul socio-economic al acestora:
”România salută propunerea lansată de Comisia Europeană privind cadrul de monitorizare pentru rezilienţa pădurilor europene. Fără păduri, ne va fi imposibil să atingem ţinta de neutralitate climatică, iar pentru a ne asigura că ele îşi vor îndeplini la maximum potenţialul de absorbţie al carbonului, avem nevoie de ecosisteme forestiere sănătoase şi reziliente. România deja investeşte în jur de 46 de milioane de euro din PNRR pentru un sistem ultra-modern de monitorizare a pădurilor, care include pe lângă utilizarea imaginilor satelitare şi un sistem de monitorizare video, dar şi tehnologii LIDAR”, a spus el.
Articole înrudite

Europa
Bruxellesul vrea să deschidă contractele de apărare pentru IMM-uri. Giganții industriei ar putea pierde monopolul comenzilor?

Actualitate
Primele două dobânzi la depozite în lei, 7% și 6,75%, sunt la sucursale străine. Cine îți garantează banii?

Actualitate
Banca Consiliului Europei a aprobat de-a lungul anilor pentru România peste 2,5 miliarde de euro. Ambasadorul Ion Jinga crede că ar putea avea un rol mai important
Cele mai citite
- 1Mama lui Marian Oprișan, pensionara cu venituri de 4 milioane de euro. Cum au ajuns banii, mașinile și proprietățile familiei pe numele acesteia
- 2Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 5Internetul se oprește, băncile se blochează? Adevărul din spatele „apocalipsei digitale” anunțate pentru 17 noiembrie
