Conform unei definiții discutabile dar unanim acceptate, o creștere consecutivă la nivelul a două trimestre înseamnă, din punct de vedere statistic, ieșirea din recesiune.
Am subliniat că este o ieșire din recesiune doar din punct de vedere statistic pentru a atrage atenția asupra lipsei de relevanță pe care o astfel de ieșire ar avea-o asupra stării actuale a economiei și, implicit, asupra populației. Nu este decât manifestarea unui trend de stopare a căderii economiei și nicidecum un trend de relansare a ei.
Spuneam că nu contest anunțul ieșirii din recesiune dar îmi iau permisiunea să-l comentez din câteva puncte de vedere:
Din neștiință sau cu bună știință, la nivel oficial s-a vorbit de nenumărate ori de ”ieșirea României din criză”. La nivelul unor analiști sau comentatori de talk-show s-a criticat și corectat abordarea oficială prin sublinierea diferenței dintre recesiune și criză, cu accent special pe caracterul ciclic al crizei. S-a arătat că este posibilă ieșirea din recesiune dar criza va mai dura o perioadă, probabil între 3 și 5 ani, fiind determinată și de durata crizei financiare internaționale. Este o abordare corectă. Indiscutabil, recesiunea nu poate fi substituită crizei dar, după părerea mea, problema României este mai complicată decât cea a efectelor crizei financiare internaționale.
Această criză a influențat economia noastră dar nu în planul sferei financiare de tip subprime ci prin efectele de contagiune preluate de România prin dependența covârșitoare a relațiilor noastre externe de nucleul de forță al Uniunii Europene. Atâta timp cât peste 70% din exportul și importul nostru este unidirecționat spre acest nucleu a fost inevitabilă contaminarea.
Inevitabilitatea nu s-a explicat doar prin unidirecționare ci și prin structura importului și a exportului, care la rândul ei este determinată de structura economiei românești. Criza internaţională, oricât de dură a fi, are şi „meritul” de a revela existenţa unei profunde crize structurale pe care România a moştenit-o de la regimul comunist şi pe care, din păcate, în multe domenii a adâncit-o pe perioada tranziţiei. Această criză de structură nu se referă doar la profunde dezechilibre macroeconomice, ci şi la o structură a sectoarelor şi a ramurilor de activitate incapabile să valorifice cu un important spor de valoare adăugată factorii interni de avantaj competitiv. Citește mai departe comentariul lui Mircea Coșea pe Standard.ro
Mircea Coşea: Despre ieșirea din recesiune
Publicat la 06.03.2011, 10:50:00
DiscoverUrmărește pe DiscoverGoogle NewsUrmărește pe Google NewsSursă preferatăAdaugă ca sursă preferată
Articole înrudite

Actualitate
Comisia Europeană: România, în recesiune în 2026. PIB-ul ar urma să scadă cu 0,3%, iar datoria publică să ajungă la 64% în 2028

Actualitate
Muzeul viitorului în București. Muzeul de Știință și Inovație Digitală va aduce roboții și inteligența artificială în mijlocul orașului

Actualitate
România vrea să majoreze plățile cash, în timp ce Europa pregătește un plafon comun de 10.000 de euro. Cum stau lucrurile în celelalte state UE
Cele mai citite
- 1Salonul Kulturhaus 01 își deschide porțile pe 21 noiembrie. Peste 400 de lucrări și un experiment despre accesul la artă
- 2Robert Negoiță vrea să transforme Parcul Pantelimon în Disneyland de București. Telegondolă, rollercoaster și grotă cu pirați, pe bani publici
- 3Șeful STB încasa 9.000 de euro pe lună, iar un director avea și salariu, și pensie. Compania are datorii de miliarde de lei
- 4Airbus accelerează dezvoltarea în România. Un nou spațiu logistic de 18.000 mp va fi amenajat la Brașov
- 5Trei aspecte de avut mai mult în vedere de „globaliștii români”
