Miza crizei gazului

Cele mai grav afectate state de conflictul dintre Rusia şi Ucraina sunt cele din regiunea Central şi Sud-Est Europeană. Marile economii precum Germania, Franţa şi Italia au fost mai puţin lovite. Dacă ultimul acord semnat rezistă, Moscova pare că şi-a împlinit visul de a forţa Ucraina să plătească de două ori mai mult pentru gazul primit de la Gazprom. Acordul obligă Kievul să plătească acelaşi preţ ca statele europene pentru gazul rusesc, cu o reducere de 20% anul acesta.

Există însă şi alte avantaje pe termen lung pentru Rusia: celelalte state ex-sovietice se vor gândi de două ori înainte de a intra într-o dispută cu Moscova, când va decide să le ceară şi lor aceleaşi preţuri europene. Kremlinul nu este aşadar dispus la nici un compromis şi a arătat acest lucru încă odată. Mai mult, dacă acordul rezistă Gazprom va câştiga miliarde de dolari în următorii ani, cu mult mai mult decât a pierdut în prima lună din acest an. Nu este însă la fel de clar dacă gigantul rus va reuşi să convingă statele din Balcani, pe unde urmează să treacă South Streem, că actuala întrerupere a livrărilor a fost doar vina Kiev-ului.

De cealaltă parte, situaţia creată ar putea impulsiona Europa să grăbească demararea proiectului Nabucco, însă ceilalţi potenţiali furnizore de gaze, Azerbaijan, Turkmenistan şi poate Iran, nu sunt mai de încredere decât Moscova. Celălalt mare proiect în care este implicată Rusia, Nord Stream, care prevede alimentarea Germaniei prin Marea Baltică, pare să aibă mai multe şanse de izbândă. Cancelarul Angela Merkel şi-a reiterat sprijinul pentru Nord stream în timpul vizitei lui Vladimir Putin în Germania de vineri. Înţelegerea dintre Moscova şi Berlin a confirmat încă o dată, că Vladimir Putin este, în continuare pe prima poziţie în schema puterii din Rusia.

El este cel care a negociat dur cu Ucraina şi a reuşit să ajungă la un acord de principiu privind reluarea livrărilor. Tot el câştigă un mare plus de imagine în faţa cetăţenilor ruşi şi este mai mult ca oricând perceput ca un conducător dur care obţine ceea ce şi-a propus. În tabăra cealaltă, imaginea Ucrainei, ţară care vrea să adere la Uniunea Europeană şi la NATO a ieşit grav şifonată din acest diferend. Singura sa victorie, pare să fie acea reducere de 20 de procente pe care a obţinut-o pentru preţurile de anul acesta, însă este evident ca va trebuie să se alinieze la preţurile plătite de statele europene pentru gazul rusesc.