Miza judeţului Prahova

Invitaţii lui Daniel Apostol la ediţia specialã au fost Maria Ciobanu, director general CCIPH, Alexandru Ispas, director general SIMCO, Ion Dinu, director general UZTEL, Radu Oprea, vicepreşedinte UGIR 1903, Adrian Moroianu, general manager CALIOPE, Nicolae Dumitru, consilierul directorului general CONPET, şi Alex Călinoiu, reporter special Telegraful de Prahova.

"Cele mai importante proiecte care trebuie implementate în Prahova ţin de atragerea de fonduri europene şi sunt orientate cu predilecţie spre industria petrolieră şi turism", a precizat directorul Uztel, Ion Dinu, în cadrul unei dezbateri organizate la Ploieşti

Toţi oamenii de afaceri prezenţi la dezbatere au fost însă de acord că principalele probleme cu care se confruntă, în Prahova, sunt lipsa de comunicare dintre mediul de afaceri şi administraţia locală sau judeţeană şi infrastructura insuficient dezvoltată.

De altfel, drumul care leagă municipiul Ploieşti de Târgovişte şi care duce şi în Parcul Industrial Ploieşti se află într-o stare jalnică, fiind greu de parcurs chiar şi cu maşinile de mare tonaj. Oamenii de afaceri din Prahova prezenţi la dezbaterea ‘Care-i miza?’ au aflat, vineri, că licitaţia pentru reabilitarea acestui drum va avea loc pe 22 iulie, astfel că – au promis autorităţile – în scurt timp problemele legate de infrastructura acestei zone vor fi rezolvate.

Al treilea în România după contribuţia la bugetul de stat, judeţul Prahova este una dintre zonele cele mai dezvoltate ale ţării. Economia locală este foarte diversă, iar companiile de top din judeţ confirmă acest lucru.

Între primele şase întâlnim afaceri cu electricitate, petrol, comerţ cu bunuri de larg consum, tutun şi componente auto. Cu un buget de 80 ce milioane de euro, în 2008, consiliul judeţean îşi propune proiecte de 190 de milioane de euro, pentru anii care vin.

Până în prezent, Prahova a atras investiţii consistente, inclusiv în infrastructura de transport şi utilităţi. Fondurile au mers în special către staţiuni şi localităţile mici. Din cele 90 de comune ale judeţului, numai 33 au folosit sau beneficiază încă de bani prin programul SAPARD. Ca urmare, există încă zone vulnerabile la inundaţii, de exemplu la Breaza. Pârtiile construite sau modernizate în staţiunile de pe Valea Prahovei, ca şi terenul de golf, din aceeaşi localitate Breaza, rămân greu accesibile.

Blocajele în trafic sunt ceva obişnuit după fiecare ninsoare, dar şi vara, la sfârşit de săptămână. O speranţă vine de la proiectata autostradă Bucureşti-Braşov, care ar trebui să dinamizeze activitatea în judeţ. Dacă Sinaia pare a-şi fi atins potenţialul din punct de vedere imobiliar, alte localităţi intră în fiecare an în atenţia investitorilor. În plus, parcurile industriale din Prahova sunt, şi ele, argumente în atragerea companiilor interesate de oportunităţile locale. Între acestea, gradul relativ ridicat de neocupare a forţei de muncă şi proximitatea unor centre universitare specializate.


Indicele Euro Money Channel

În paralel cu proiectul „Care-i miza” , se desfăşoară şi proiectul „Indicele Euro Money Channel”, care punctează şansele fiecărui judeţ de a accesa fonduri UE, pe baza performanţelor trecute. Astfel, judeţele sunt punctate cu maxim 100 de puncte în cazul în care reuşesc sa absoarbă toţi banii europeni.

Judeţul Prahova a obţinut unul dintre cele mai mari punctaje în cadrul Indicelui Euro Money Channel de cheltuire a banilor europeni, 67 de puncte, devansând Constanţa care înregistrează 63 de puncte. Ca şi în cazul judeţului Constanţa, Prahova este beneficiarul unuia dintre cele mai mari proiecte de infrastructură, din cadrul programului de preaderare ISPA. În acest caz este vorba de proiectul de reabilitare a căii ferate Câmpina – Predeal, a cărui valoare este finanţată cu 149 milioane de euro din fonduri ISPA.

Acest proiect face ca media fondurilor ISPA raportată la numărul de locuitori ai judeţului să fie foarte aproape de media celor disponibile pe cap de locuitor în cadrul Programului Operaţional Regional, respectiv 186 euro. Astfel, autorităţile locale din judeţul Prahova reuşesc să obţină un punctaj maxim dacă se raportează valoarea cererilor depuse pentru dezvoltare regională la volumul fondurilor ISPA atrase. În cazul fondurilor din Programul Operaţional Regional, au fost depuse opt proiecte, a căror valoare se ridică la 146 milioane de euro, din totalul de aproape 162 milioane de euro.

De altfel infrastructura judeţului a obţinut în perioada de preaderare cele mai multe sume din cadrul programului Phare, nu mai puţin de 18 milioane de euro dintr-un total de 22 de milioane. La capitolul Sapard, în schimb, judeţul Prahova se află pe ultimele poziţii, chiar la nivel Regiunii Sud Muntenia, cu 121 de cereri aprobate, a căror valoare însumează 64 de milioane de euro, fiind devansat de judeţele Călăraşi, Teleorman, Ialomiţa şi Dâmboviţa.

Situaţia se păstrează şi în ceea ce priveşte numărul de cereri depuse pentru finanţare în primele două sesiuni din acest an de depunere a proiectelor în cadrul Fondului European Agricol şi de Dezvoltare Rurală, judeţul Prahova fiind chiar pe ultimul loc din regiune cu doar 26 de cereri, de peste patru ori mai puţine decât în judeţul Călăraşi.

Urmatoarele ediţii speciale, din cadrul proiectului „Care-i Miza”, vor avea loc în Costanţa, cu Radu Soviani (9 iunie); în Timiş, cu Daniel Apostol (11 iunie); în judeţul Dolj, cu Dan Suciu (12 iunie).