Moara lui Assan, unul dintre cele mai importante monumente istorice din București și simbol al începutului industrializării Capitalei, a ajuns astăzi o ruină periculoasă, aflată într-o stare avansată de degradare. Zidurile din cărămidă se prăbușesc treptat chiar pe o stradă circulată, transformând situl într-un risc real pentru siguranța publică.
Moara lui Assan, între ruină și interese imobiliare de zeci de milioane de euro, se prăbușește în stradă. Nimeni nu ia nici o măsură și parcă se așteaptă o tragedie
Deși este clasată oficial ca monument istoric de importanță națională, conform Ministerului Culturii (Clasa A), clădirile și garduriile fostei fabrici continuă să se degradeze accelerat. Fără acoperișuri și fără lucrări de conservare, construcțiile se dezintegrează de la o zi la alta, după ce hoții de fier vechi și-au adus aportul la distrugerea sistematică a ceea ce a mai rămas din fostul ansamblu industrial care este ”păzit” doar de un banner.
Din complexul care a marcat începutul industrializării Bucureștiului au mai rămas ziduri semețe, singurele părți din construcție care au rezistat la toate incendierile controversate, însă și acestea șubrezite sistemtic de intemperii și vandalism. Fosta fabrică istorică a fost practic demontată iar lipsa intervenției autorităților a transformat zona într-un focar de pericol social și sanitar. În ciuda valorii istorice uriașe, locul a devenit un spațiu abandonat, frecventat de persoane fără adăpost și de cei care caută materiale de construcție de recuperat.
Situația este cu atât mai controversată cu cât terenul pe care se află Moara lui Assan este evaluat neoficial la peste 30 de milioane de euro. Proprietatea este împărțită între mai mulți deținători privați, prin intermediul unor firme diferite care așteaptă o nenorocire totală ca zidurile să se prăbușească odaătă și-odată. De-a lungul ultimelor două decenii s-a văzut clar că monumentul înconjurat de blocuri a fost lăsat intenționat în paragină pentru a facilita declasificarea acestuia și dezvoltarea unor proiecte imobiliare în zona rămasă fără nici un colț de parc verde, Obor. Presiunea imobiliară în zonă este tot mai mare, iar intențiile de construire a unor ansambluri rezidențiale au fost deja semnalate. Un semnal clar în acest sens a apărut în iunie 2024, când una dintre cele două parcele ale complexului, cu o suprafață de peste 20.000 de metri pătrați, a fost scoasă la vânzare pentru aproximativ 22 de milioane de euro. Lipsa unor măsuri clare de protejare, conservare și neputința autorităților de a-i face pe proprietarii terenului să-l vândă primăriei să ridică mari semne de întrebare privind protejarea patrimoniului în fața intereselor economice.
”Moaștele” Morii lui Assan, teren cu o miză imobiliară evaluată la peste 30 de milioane de euro
În prezent, ”situl” -
reprezintă nu doar o pierdere majoră pentru patrimoniul cultural al Bucureștiului, ci și un pericol pentru comunitate. Clădirile sunt instabile, afectate de incendii devastatoare și prăbușiri structurale. Incendiul din iunie 2012, care a durat peste 28 de ore, a distrus o mare parte din construcție, după un alt incendiu produs în 2008. De atunci, degradarea a continuat, iar acoperișul s-a prăbușit complet.
În loc să fie restaurată și integrată în circuitul turistic sau cultural al Capitalei, Moara lui Assan rămâne abandonată, prinsă între nepăsarea autorităților și interesele dezvoltatorilor imobiliari. Cu fiecare an care trece fără intervenții, șansele de salvare scad, în timp ce valoarea terenului devine tot mai atractivă pentru investiții.
Poveștea Morii lui Assan, locul cu care a început idustrializarea Bucureștiului
Povestea Morii lui Assan începe în 1853, când negustorii Gheorghe Assan și Ioan Martinovici au construit în zona Obor/Lizeanu prima moară cu aburi din România. Considerată o inovație majoră la acea vreme, instalația era cunoscută drept „Moara de foc” sau „Vaporul lui Assan”. Motorul cu aburi, adus de la Viena după un transport dificil de șase săptămâni (pe Dunăre, dar și drumuri de căruțe și podețe firave peste râuri pentru motorul de aproximativ opt tone), a reprezentat o performanță tehnologică remarcabilă pentru epocă. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, moara și fabricile Assan au cunoscut perioada de apogeu, sub conducerea lui George și Basil Assan, urmașii industriașului Gheorghe Assan. Basil, inginer și vizionar, a fost primul român care a făcut înconjurul lumii și unul dintre pionierii industriei moderne din România. Materiile prime erau aduse din regiuni îndepărtate precum China, Japonia sau Africa, într-o perioadă în care comerțul globa, dar mai ales comunicarea interstatală era dificilă. După naționalizarea din 1948, când Basil Assan a fost omorât de autoritățile comuniste, moara a fost transformată în unități industriale socialiste (fabrici de ulei și pâine) și a continuat să funcționeze până după 1989. A fost abandonată, iar degradarea s-a accentuat de la an la an.
Fosta
este încă un simbol al contrastului dintre începutul industrial al Bucureștiului și realitatea de astăzi marcată de noi zone imobiliare. Anemica implicare a autorităților grăbește pierderea pentru totdeauna a unuia din cele câteva reale repere ale istoriei orașului.
FOTO: Money.ro
