Dupa cateva intalniri la care discutiile au fost tinute pe loc de anumite ministere si institutii publice care au refuzat sa prezinte grilele de salarizare, invocand secretul de stat, si dupa ce premierul i-a amenintat cu demiterea pe secretarii de stat care nu se supun cerintelor Guvernului, grupul de lucru a reusit sa realizeze o grila de ierarhizare a anumitor functii publice si sa stabileasca salariul minim si pe cel maxim din grila. De acum urmeaza greul, sunt de parere sindicalistii, in conditiile in care pasii urmatori sunt introducerea tuturor functiilor publice in grila (in jur de o mie), stabilirea valorii salariilor, precum si a sporurilor care vor fi introduse in salariul de baza.
“Din punctul meu de vedere, aici vor aparea anomaliile, la stabilirea coeficientilor de multiplicare si la asezarea celorlalte functii in grila, intrucat in functie de pozitia ocupata in grila se va calcula si valoarea salariilor. Apoi, introducerea anumitor sporuri in salariul de baza sau eliminarea unor venituri suplimentare importante va ridica din nou discutii. Categorii intregi de salariati vor incerca sa pastreze cat mai multe dintre aceste sporuri”, a explicat vicepresedintele Aliantei Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex, Razvan Bordeanu.
Pe un drum gresit
Pe de alta parte, directorul executiv al Societatii Academice Romane (SAR), Sorin Ionita, considera ca discutiile pe legea salarizarii unitare a salariatilor bugetari au pornit gresit. “Nu exista o evidenta clara a tuturor angajatilor statului si a functiilor acestora. Nu exista o baza de date cu toate salariile, nu se vrea raportarea acestor salarii, nu se stie dimensiunea sporurilor. Ministerele au raportat niste grile de salarizare despre care nu se stie daca sunt salarii de baza, venituri cu sporuri incluse sau fara sporuri. Prin urmare, se lucreaza in orb, se vorbeste in legatura cu niste concepte despre care nu se stie ce impact vor avea. Guvernul a inceput niste discutii pe o lege, fara a avea un instrument de lucru, un punct de pornire”, a explicat Ionita. Secretarul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Adrian Izvoranu, sustine, de asemenea, ca legea “este prost croita”, in conditiile in care functiile sunt aliniate pe o grila, fara ca valoarea salariilor sa tina cont si de indeplinirea atributiilor pe care le au respectivii angajati. “Asa cum arata acum, legea face o noua repartizare a alocarilor bugetare. Orice lege a salarizarii trebuie sa plateasca munca, pe baza unor fise ale postului care sa contina competente si atributii. Orice munca poate fi cuantificata, iar salarizarea ar trebui facuta pe baza indeplinirii unor atributii”, a explicat reprezentantul ACPR.
Principala dilema: mai are cineva lege unica?
Aplicarea unei singure legi si a unei singure grile de salarizare pentru tot personalul de la stat a ridicat, de asemenea, discutii in grupul de lucru. In timp ce unele dintre sindicate sustin ca o astfel de lege nu exista nicaieri in Europa, autoritatile, prin vocea ministrului de Interne, Dan Nica, au propus ca matrita pentru legea romaneasca modelul german de salarizare a functionarilor publici. “Legi similare exista in Europa si functioneaza foarte bine. La noi, dificultatea si reticenta fata de o astfel de lege vin din faptul ca lucreaza la ea tocmai cei ale caror salarii vor fi diminuate de acest act normativ”, a subliniat Sorin Ionita. Desi, la inceputul discutiilor, legea germana de salarizare a fost luata in calcul, secretarul de stat din Ministerul Muncii Valentin Mocanu a declarat ulterior ca este putin probabil ca acest model sa fie folosit in elaborarea legii romanesti. Concret, legea din Germania prevede patru grile de salarizare, care se aplica pentru patru categorii de angajati ai statului: functionari publici si personal contractual, personal din justitie, personal din educatie si inalti demnitari publici. Spre deosebire de obiectivul propus de Guvernul Romaniei - ca raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu din sistem sa fie de 1 la 15 -, in conditiile in care acest raport este in prezent de 1 la peste 70, in Germania, maximul permis este de numai patru ori mai mare decat cel mai mic salariu. Cel mai mic salariu in sistemul german depaseste 1.400 de euro pe luna, iar cel mai mare, al cancelarului, este de aproximativ 16.500 de euro
lunar. In alte tari din Uniunea Europeana, salarizarea personalului bugetar se face, de asemenea, dupa reglementari specifice pentru fiecare domeniu in parte, respectiv functionari publici, militari, justitie sau politie. In Italia, de exemplu, desi este stabilit un cadru legislativ general care reglementeaza salarizarea celor din administratia publica, exista mai multe exceptii pentru diferite categorii de angajati, respectiv magistrati, avocati si procurori, personal militar, politie, diplomati sau servicii speciale. In Spania, de asemenea, nu exista prevederi legislative care sa reglementeze salarizarea unitara a personalului bugetar, acesta avand legi speciale, in functie de domeniul in care lucreaza.
Uite sporul, nu e sporul
O alta piatra de incercare a legii unitare va fi si eliminarea numeroaselor sporuri existente in sistemul romanesc (aproximativ 200), fie prin introducerea unora dintre ele in salariul de baza, fie prin eliminarea definitiva.
Romania s-a angajat in fata Fondului Monetar International ca ponderea acestor sporuri in salariul de baza sa fie de maximum 30%, in conditiile in care exista situatii, in prezent, in care aceste suplimente reprezinta chiar si 75% din venitul lunar (in cazul chestorului de politie).
Ministrul Muncii, Marian Sarbu, a explicat ca unele dintre sporurile generale (de exemplu, sporul de vechime, sporul de noapte sau cel de confidentialitate) vor fi incluse in salariul de baza. Alte sporuri (precum cel de post, de combatere a coruptiei sau de limba straina) ar putea fi eliminate, in conditiile in care acestea recompenseaza cerinte obligatorii pentru functiile respective.
Salarizarea in Europa
>Germania
Exista patru grile de salarizare, care se aplica pentru functionarii publici si personalul contractual, personalul din justitie, personalul din educatie si inaltii demnitari publici. Raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu in interiorul aceleiasi grile este de 1 la 4. Cel mai mic salariu in sistemul german depaseste 1.400 de euro pe luna, iar cel mai mare, al cancelarului, este de aproximativ 16.500 de euro lunar.
>Italia
Desi este stabilit un cadru legislativ general care reglementeaza salarizarea celor din administratia publica, exista mai multe exceptii pentru diferite categorii de angajati, respectiv magistrati, avocati si procurori, personal militar, politie, diplomati sau servicii speciale. Minimul si maximul oscileaza intre 1.000 si peste 22.000 de euro pe luna, in cazul demnitarilor.
>Spania
Nu exista prevederi legislative care sa reglementeze salarizarea unitara a personalului bugetar, acesta avand legi speciale, in functie de domeniul in care lucreaza. Angajatii din sectorul public central au un salariu minim anual de peste 7.200 de euro si unul maxim de 92.000 de euro pe an, in cazul presedintelui Guvernului.
>Danemarca
Nu exista o lege unitara a salarizarii, nici la stat si nici in domeniul privat, salarizarea facandu-se prin acorduri colective, negociate o data la trei ani intre sindicate si Ministerul danez de Finante. Salariul minim brut anual este, in general, de 35.000 de euro, iar cel mai mare se ridica la aproximativ 300.000 de euro anual.
Sursa: Sindicate
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
