Potrivit acestuia, proiectul aprobat prevede că formaţiunile de preşcolari din grupa mare sau de elevi pot funcţiona, în situaţii excepţionale, sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ţinând seama de încadrarea în costul standard per elev şi în numărul maxim de posturi aprobat pentru învăţământul preuniversitar la nivelul judeţului, respectiv municipiului Bucureşti.
Această ajustare a cadrului legislativ permite, de exemplu, înscrierea unui elev după începerea anului şcolar într-o clasă care are efectivul la limita maximă, dar care este unică pe nivelul respectiv sau are o specializare unică. Potrivit MECTS, un alt efect benefic este posibilitatea funcţionării claselor sub efectivul minim - în situaţii temeinic motivate - în zonele izolate din mediul rural sau peste efectivul maxim, în zonele aglomerate din mediul urban.
Pe de altă parte, demersul legislativ permite, conform MECTS, asigurarea încadrării cu personal didactic titular la clasa pregătitoare prin asigurarea mobilităţii acestuia de la o unitate de învăţământ la alta, precum şi dintr-o localitate în alta, pe tot parcursul anului şcolar.
În ceea ce priveşte învăţământul superior, MECTS precizează că, deşi Legea Educaţiei Naţionale a intrat în vigoare din februarie 2011, procedurile subsecvente nu au fost elaborate în vederea pregătirii noului an universitar, fapt care ar fi putut genera efecte perturbatoare în sistem. Pentru evitarea acestora, MECTS a luat o serie de măsuri care permit organizarea şcolilor doctorale, respectiv menţinerea şi îndeplinirea standardelor de autorizare provizorie/acreditare în învăţământul superior.
