De fapt, pe asemenea detalii se bazează cei care organizează campanii mascate de marketing, în cadrul cărora subconștientul nostru este manipulat să cheltuiască mai mult, scrie un colaborator al site-ului Getrichslowly.com.

 

Keith Chen este un economist comportamental care studiază legătura dintre limbaj și ratele de economisire. Iată care au fost concluziile lui Chen: „Dacă vorbești un limbaj care nu face o distincție puternică între prezent și viitor, economisești mai mult, deoarece simți că viitorul este mai aproape. Dacă, însă, vorbești un limbaj care separă clar evenimentele prezente de cele viitoare, vei simți viitorul mai îndepărtat, ceea ce face să-ți fie mai dificil să ai grijă de viitorul tău prin acțiuni precum economisirea banilor, exercițiile fizice sau o alimentație mai sănătoasă”.

 

În mod evident, acest lucru nu înseamnă că toată lumea ar trebui să-și schimbe limbajul pentru a-și adapta conceptul de „viitor”. Mai sunt, însă, și alte moduri aparent ciudate prin care sunt afectate obiceiurile noastre financiare. Iată trei dintre acestea.

 

1. Dezorganizarea duce la cheltuieli sub impulsul momentului. Cercetătorii de la Universitatea din British Columbia și Cheung Kong Graduate School of Business au descoperit că un mediu dezorganizat poate duce la creșterea cheltuielilor sub impulsul momentului. Conform unui articol din Chicago Tribune, „în cadrul experimentelor, autorii au constatat că probabilitatea ca oamenii dintr-o cameră dezordonată să plătească prețuri mai mari pentru produse, cum ar fi un televizor sau bilete la film, a fost mai mare în comparație cu oamenii dintr-o încăpere organizată. Potrivit studiului, un mediu dezordonat duce la eșecul autoreglementării. Cercetătorii susțin că, dacă o persoană își creează singură acel mediu dezordonat, mai degrabă decât mediul creat de cercetători în experimente, efectul de diminuare a autocontrolului ar putea fi chiar mai mare”. Ideea principală este că un mediu de trai organizat te face să simți într-o măsură mai mare că deții controlul. Și atunci când deții un autocontrol mai mare, este mai puțin probabil să iei decizii de cumpărare sub un impuls de moment.

 

2. Suntem mult mai tentați să cheltuim banii murdari. Un studiu realizat acum câțiva ani a constatat că modul în care ne cheltuim banii este influențat de însuși aspectul acestora. Cercetătorii de la Universitatea din Guelph au descoperit că este cu mult mai probabil să cheltuim mai repede bancnotele murdare sau mototolite decât bancnotele noi. Atunci când încercăm să facem o impresie bună, vom alege, de obicei, acele bancnote noi, care arată bine. În cinci studii diferite, cercetătorii le-au dat participanților bancnote noi sau vechi și le-au cerut să meargă la cumpărături. În toate studiile, persoanele care au primit bancnote vechi au petrecut mai mult timp la cumpărături și au cheltuit mai mult. „Practic, aspectul fizic al banilor contează mai mult decât se considera în mod tradițional”, a declarat Theodore Noseworthy, profesor în cadrul Departamentului de Marketing și Studii de Consum la Universitatea din Guelph.

 

3. Cheltuim mai greu bancnotele cu valoare mai mare. Cercetătorii Priya Raghubir și Joydeep Srivastava a condus o serie de studii care au evidențiat faptul că persoanele care au în portofel bancnote de valoare mai mare au fost mai puțin tentați să cheltuiască banii decât cele care aveau bancnote de o valoare mai mică sau monede. A mai apărut o concluzie interesantă: atunci când subiecții decideau să-și cheltuiască banii, cei care au făcut cumpărături cu bancnotele de o valoare mai mare au cheltuit în general mai mult decât cei cu bancnote de o valoare mai mică. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea de „efectul de denominare”. „Rezultatele sugerează că efectul de denominare se produce deoarece bancnotele mari sunt psihologic mai fungibile decât cele mai mici, permițându-le să fie utilizate ca un dispozitiv strategic de a controla și de a gestiona cheltuielile”, se arată în studiul celor doi cercetători. Totodată, într-un articol publicat în „Psychology Today”, cercetătorul Art Markman explică faptul că acest lucru se întâmplă deoarece oamenii asociază bancnotelor valori diferite. Altfel spus, bancnotele mici sunt asociate cu cumpărăturile mici, iar cele mari, cu achiziții mari, importante.